Institutul Naţional pentru Studiul
Totalitarismului (INST) a lansat joi, 14 februarie a.c., la Academia Română,
volumele II şi III din lucrarea: „România 1945–1989. Enciclopedia regimului
comunist“. Volumul al doilea, „Represiunea“, este coordonat de Octavian Roske,
iar volumul al treilea, „Instituţii de partid, de stat, obşteşti şi
cooperatiste“ îl are drept coordonator pe Dan Cătănuş.
Reuniunea a fost deschisă de acad. Ionel
Haiduc, preşedintele Academiei Române, care a fost urmat la cuvânt de
reprezentanţi ai Bisericii Ortodoxe Române şi ai Bisericii Romano-Catolice.
Acad. Păun Ion Otiman, secretarul general al Academiei Române, s-a referit la
decapitarea şi epurarea acestui olimpian forum al culturii româneşti, tragic
eveniment, măsură samavolnică nemaitrăită în cei optzeci de ani de existenţă a
sa de până în 1948. Atunci, 113 membri (mai mult de două treimi) au fost excluşi,
31 dintre ei întemniţaţi. Întregul patrimoniu al Academiei a fost trecut în
proprietatea statului şi autonomia sa funcţională a fost total anulată. Acad.
Dan Berindei şi acad. Răzvan Theodorescu s-au referit la volumele lansate şi au
oferit interpretări istorice privind alunecarea spre autoritarism a societăţii
româneşti din deceniile patru şi cinci ale secolului trecut.
Următorul vorbitor, Radu Ciuceanu,
directorul INST, a fost un trăitor al represiunii. Calvarul său a început
într-o noapte rece de septembrie 1948, când doi agenţi de securitate l-au luat
de acasă şi l-au condus, pe străzile întunecate ale Craiovei, către sediul
Siguranţei (nu se numea încă Securitate). Martor, la şaisprezece ani, al
acestei tragedii, am simţit prăbuşindu-se pilierii pe care se sprijinise viaţa
de până atunci şi că noaptea arestării lui Radu Ciuceanu va cuprinde întreaga ţară.
Nu-mi închipuiam să dureze atât de mult, după cum nu credeam că nedreptatea
regimului totalitar va pedepsi atât de crunt, cu ani lungi de închisoare,
elanul curajosului luptător pentru libertate. Dar acum, în alocuţiunea sa, ce
s-a distins prin expunerea unei bine temperate informaţii din documente şi viaţă,
a redat evenimentele raţional, ca un istoric aflat deasupra pasiunilor
incriminante sau partizane. Poate tot atât de însemnate sau chiar mai mult,
proiectele de viitor ale Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului
au fost comentate de vorbitor într-o perspectivă pe termen lung. Printre
studiile care aşteaptă să fie realizate se numără cele privind dictaturile
carliste şi antonesciene, dezastrele războiului în Est, dedesubturile actului
de la 23 august 1944, instalarea guvernului Petru Groza ca punct de cotitură în
instalarea dictaturii comuniste ş.a.
În finalul reuniunii, au mai avut intervenţii
acad. Dinu Giurescu, Octavian Roske, secretar ştiinţific al INST, şi Dan Cătănuş,
cercetător la INST.
