Cu o onestitate demnă de un om de ştiinţă autentic, autorul avertizează, în „Introducere“, că „lectura sa se doreşte a fi doar o modestă opinie, în virtutea dreptului la exprimare.“ Acceptând, ne grăbim să adăugăm că este o „opinie“, care merită cu prisosinţă a fi cunoscută şi chiar împărtăşită, datorită conţinutului ideatic, bibliografiei reprezentative, bogăţiei copleşitoare de informaţii şi, nu mai puţin, virtuozităţii cu care îşi construieşte concepţia. Reîntâlnim o sinteză a evoluţiei universului şi, mai mult, o incitantă provocare la dialog, pornind de la afirmaţia: „Tot ce s-a întâmplat, pentru noi s-a întâmplat. Suntem rezultatul tuturor evenimentelor fericite şi triste care ne-au precedat şi cauza celor care ne vor urma. Noi suntem cei ce lăsăm în urmă splendorile spiritului şi ruinele nimicniciei, pentru că omul este singura fiinţă de pe Terra căreia i s-a dat să se implice în demersul naturii prin extensia inteligenţei sale. Aceasta este responsabilitatea sa de a fi“. (...)

Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.