În nr.
3/2011 al revistei PNEUMOLOGIA,
Simona Nicoleta Muşat şi colab. propun o Strategie
pe termen mediu privind managementul specific al spitalelor şi secţiilor de
pneumologie după descentralizarea sistemului de sănătate, care a fost pregătită
în cadrul unui proiect finanţat prin POSDRU 2007–2013. Autorii punctează câteva
aspecte particulare ale descentralizării spitalelor de pneumologie, apoi
prezintă pe larg strategia (obiective şi activităţi operaţionale, rezultate aşteptate,
indicatori, evaluare şi monitorizare, plan de acţiune şi responsabilităţi).
Concluzii: prevalenţa mare a bolilor respiratorii în România, expertiza
pneumologilor români în diagnosticul şi tratarea patologiei respiratorii,
precum şi rezultatele bune ale reţelei de pneumologie sunt elemente care susţin
acordarea unei atenţii speciale reorganizării asistenţei sanitare în
specialitate. Necesitatea de a implica mai mult comunitatea şi autorităţile
locale în organizarea serviciilor de asistenţă medicală trebuie susţinută printr-un
cadru legislativ clar. Îmbunătăţirea comunicării între profesioniştii în
domeniu şi autorităţile locale, precum şi valorificarea experienţelor pozitive şi
a colaborării în reţea reprezintă aspecte foarte importante. Creşterea capacităţii
de accesare a fondurilor structurale oferă o alternativă de susţinere financiară.
Aplicarea strategiei depinde de colaborarea unităţilor sanitare cu asociaţiile
profesionale, autorităţile locale şi centrale.
Un
studiu privind Caracteristici ale evoluţiei
endemiei de tuberculoză în judeţul Olt, în perioada 1990–2008 este realizat
de Andreea-Loredana Golli şi colab. S-a constatat: creşterea de aproape două
ori a incidenţei globale a TB; riscul de îmbolnăvire la copii a crescut de 3,6
ori; incidenţa recidivelor a crescut de aproape şase ori; mortalitatea prin
tuberculoză a prezentat valori net superioare comparativ cu media din România, începând
cu 2002.
Ruxandra
Ulmeanu şi colab. au urmărit Afectarea
endobronşică în sarcoidoză. Se pot evidenţia: eritem, edem, ectazii
capilare în „reţea“, granulaţii, denivelări ale mucoasei, macro- sau
micronoduli, stenoze bronşice şi traheale, distorsiuni, tracţiuni, uneori bronşiectazii
secundare acestor modificări. Cu cât boala parenchimatoasă progresează, cu atât
mai mult creşte frecvenţa afectării căilor aeriene.
Există o întârziere în diagnosticul
tuberculozei într-o instituţie cu incidenţă medie a TB, afirmă Milica
Malbasa şi Dragica Pesut (Serbia), după ce au realizat un studiu transversal. Întârzierea
medie din vina pacientului a fost de 44 ± 61,65 de zile, iar întârzierea totală
– 103 ± 148 de zile. Alcoolismul, lipsa cazurilor de TB în familie, DZ,
recidiva, tusea sau tahicardia, absenţa hemoptiziei, dispneei sau anemiei, vârsta
peste 40 de ani, auscultaţia negativă şi sputa pozitivă în microscopie au fost
asociate semnificativ cu întârzierea ≥ 30 de zile datorată pacientului. Vârsta
sub 40 de ani, auscultaţia negativă şi rezultatul microscopiei sputei, sexul
feminin, mediul urban, absenţa tusei, a sputei, a scăderii în greutate, a
febrei, a cavitaţiei şi a transpiraţiilor nocturne au fost semnificativ
asociate cu o întârziere globală de peste 103 zile.
M.
Roca, G. Iosep şi T. Mihăescu au studiat Particularităţile
clinico-evolutive ale pacienţilor cu tuberculoză care au necesitat terapie
intensivă. În perioada ianuarie 2006 – decembrie 2009, 27 de pacienţi
internaţi cu TB în Spitalul Clinic de Pneumologie Iaşi au avut nevoie de TI.
Dintre ei, 16 au prezentat insuficienţă respiratorie acută, iar şase au
necesitat intubaţie orotraheală şi ventilaţie mecanică. Mortalitatea în spital
a fost de două treimi (18 din 27 de pacienţi). Insuficienţa respiratorie acută,
insuficienţa hepatică şi aplicaţia intubaţiei orotraheale s-au corelat puternic
cu o rată ridicată a mortalităţii.
O prezentare de caz – carcinom mucoepidermoid
traheal la o pacientă de 22 de ani este realizată de Shahryar Hashemzade şi
colab. (Iran). Această localizare este neobişnuită. Simptomele pacientei au
fost dispnee de efort şi stridor, apărute de două luni. Examinarea bronhoscopică
a evidenţiat în trahee o masă tumorală cu suprafaţă lucioasă, ce a fost excizată
chirurgical. Diagnosticul a fost confirmat histopatologic.
La
rubrica Probleme de combatere a
fumatului, Florin Mihălţan se întreabă: Lecţia
irlandeză – pe când şi la noi? La 29 martie 2004, Irlanda a fost prima ţară
din lume care a pus în practică legea antifumat, cu interzicerea desăvârşită a
fumatului la locuri de muncă, baruri şi restaurante şi cu stabilirea de zone
restrânse pentru fumători. „Valoarea lecţiei irlandeze este cu atât mai mare cu
cât arată că această ţară poate fi unită «cu mic cu mare» dacă o iniţiativă
este corectă şi în concordanţă cu valorile naţionale şi că se poate crea o
alianţă extraordinară între populaţie, guvern, partide de opoziţie, organizaţii
de sănătate, sindicate, apărători ai sănătăţii publice etc.“. Inspectorii de sănătate
publică au jucat un rol-cheie în respectarea acestei legi. „Pe când şi la noi
un asemenea front?“ O întrebare care aşteaptă răspuns.
Revista mai
cuprinde şi relatări de la manifestări ştiinţifice din ţară şi din străinătate:
Conferinţa naţională de somnologie (Timişoara), Simpozionul naţional cu
participare internaţională de la Târgu-Jiu, Congresul Societăţii Toracice
Americane (Denver, Colorado), Conferinţa „Respiraţia“ (Parma).