Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  LIFESTYLE  »  Cultură

Lista priorităților

     Scenaristul american Justin Zackham a scris, în 1999, o listă cu ceea ce ar fi vrut să facă înainte să moară, pe care a intitulat-o „Justinʼs list of things to do before he kicks the bucket“. Expresia din finalul titlului înseamnă a muri, fiind o interpretare a felului în care erau sacrificate animalele, legate de o bârnă pe care o loveau cu picioarele, în zbaterea dinainte morții. Lista lui Justin a stat câțiva ani pe perete, până în momentul în care s-a hotărât să o folosească pentru a scrie scenariul filmului The bucket list, apărut în 2007.
     Povestea este a doi pacienți bolnavi de cancer, interpretați de Morgan Freeman, alias Carter Chambers, și Jack Nicholson, alias Edward Cole, un mecanic și un milionar, internați în aceeași cameră a spitalului aflat în proprietatea celui din urmă. Timpul petrecut împreună și faptul că amândoi află că mai au de trăit cel mult un an, i-a determinat să se ajute reciproc și să lege o prietenie neobișnuită. Pe vremea liceului, Carter primise de la profesorul său o listă cu lucruri de făcut pentru a-l îndemna să‑și atingă țelul, numită „The bucket list“. Cei doi bolnavi, cu personalități, vieți și resurse materiale complet diferite, unul sărac dar integru și iubit de soție și familie, celălalt bogat, egoist și singur, înconjurat doar de străini, formulează și pun în aplicare o listă cu lucruri pe care vor să le facă înainte de a muri. Astfel, se tatuează, fac skydiving și safari, vizitează piramidele, Marele zid chinezesc, orașul Hong Kong ș.a. După un timp însă, Carter realizează că cel mai de preț lucru este iubirea, căldura din sânul familiei și decide să întrerupă aventura, în final murind înconjurat de cei dragi. Edward reușește să învingă un timp boala, ceea ce îi va da răgazul de a relua relațiile cu fiica sa și de a-și cunoaște nepotul. După moartea lui Edward, urna cu cenușa celor doi a fost depusă pe muntele Everest, acolo unde Carter dorise să fie înmormântat pentru a fi mai aproape de Dumnezeu și a se bucura de priveliște, iar Edward pentru că acest lucru era interzis.
     Filmul aduce în prim-plan frustările, disperarea și furia cu care se confruntă adulții în vârstă, spitalizați și fără speranță de vindecare. Pelicula este o pledoarie pentru prietenia fără prejudecăți, care nu cunoaște granițe, dar și pentru schimbarea mentalității în așteptarea morții. Titlul acestei tragi-comedii s-a implementat adânc în memoria colectivă, iar întocmirea unei astfel de liste a devenit cea mai populară formă de centralizare a ideilor imaginare sau de îndeplinit, pentru cei fără speranță ori pentru cei care aspiră la un lucru, au nevoie de un fir conducător în viață, de o perspectivă, vor să se autodepășească sau își propun să realizeze ceva cu orice preț.
     A avea o astfel de listă a devenit la îndemâna oricui, găsindu-se chiar sub formă de aplicație. Pentru cei aflați în funcții de conducere, de la președintele statului la cel mai obișnuit manager, este o necesitate, devenind un instrument de lucru indispensabil tehnocraților.
     Sistemul medical românesc, atins de cel puțin două forme de cancer, ineficiența managerială și corupția, se pare că nu mai are mult de trăit dacă va continua să funcționeze în forma actuală. Din ce în ce mai multe voci susțin că trebuie efectuate schimbări profunde, fără a se fi făcut planuri concrete, ci doar declarații de circumstanță. Pentru a reforma sistemul medical, intențiile și planurile actualului ministru al sănătății și al guvernanților nu au fost bine exprimate sau suficient înțelese. De aceea, pentru a le veni în ajutor, propun o listă a priorităților, inspirate de vox populi: formarea unei echipe ministeriale din experți adevărați, tehnocrați care să nu se dea în lături în a propune inclusiv schimbări ale legilor după care funcționează sistemul medical, fără a reinventa roata; stabilirea unui plan de studii și de culegere a datelor din sistemul sanitar, comunități, alături de organizațiile profesionale, pentru că numai așa se poate face un plan, se pot stabili nevoile (programe de prevenție); mărirea procentului din PIB alocat sănătății la minimum 7%, concomitent cu folosirea transparentă a fondurilor strânse de la asigurați ori alte surse; instruirea (sau importul) unui contingent de manageri performanți; implementarea unor programe de educație medicală inițială și continuă, pentru actualii și viitorii profesioniști, la nivel de calitate comparabil cu cel occidental; alcătuirea unor protocoale și standarde naționale, regionale, pe specialități, interdisciplinare; stabilirea normelor și indicilor de calitate a actului medical, la toate nivelurile, dar și controlul aplicării lor; transformarea asistenței medicale primare în apărătorul sistemului și plata medicilor de familie pentru acordarea serviciilor; mărirea salariilor specialiștilor din sectorul public, concomitent cu plata în funcție de performanță, specialitate; campanii de educație a populației, de la „regim de viață sănătos“ la „când sunăm la salvare?“ și „când ne ducem la medic?“, dar mai ales „la care medic?“; desființarea rețelelor paralele de asistență medicală; reorganizarea și (semi)privatizarea caselor de asigurări de sănătate; combaterea corupției, nu doar prin mijloace punitive, dar și prin educația populației și profesioniștilor. Și lista poate continua.
     Această listă ar trebui adresată nu doar guvernului și ministerului sănătății, dar și partenerilor în procesul de reformă a sistemului: organizațiile profesionale, de pacienți, casele de asigurări, alte instituții de profil ș.a. Dacă anul viitor s-ar putea face demersuri cel puțin pentru aplicarea câtorva dintre punctele de pe listă și asigurarea continuității lor în următorul guvern, actualul ministru și guvern de tehnocrați se pot retrage „să moară“ cu conștiința împăcată. Dacă nu, sistemul se va stinge în liniște și fără vreo perspectivă de schimbare pentru anii ce vor urma.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.