Paşnica,
binevoitoarea şi cultivata Georgeta Drăghici găzduieşte, la Radio România
Cultural, un serial de „Polemici“. Polemistul invitat era, de data aceasta,
publicistul, criticul literar, eseistul şi lectorul universitar – la istoria
literaturii –, specialist în avangarda literară interbelică, Paul Cernat, cel
care abia în 1990 avea să-şi serbeze majoratul, iar acum trimitea în scenă
consistente şi incitante idei în ofensivă despre modernism şi postmodernism.
Constata, printre altele, că avem un public cititor inert, pasiv, incoerent,
„de tras în sus“. Dacă eşti scriitor, spunea, ajungi să abandonezi sub
presiunea vieţii de zi cu zi. Vor continua să scrie „cei care nu pot să nu
scrie“. Literatura e constrânsă de viaţa reală. E modelată de mai toţi
factorii. E o formă de reactivitate. O citim şi o evaluăm estetic, dar ea are
legătură cu pământul, ca un fruct. Libertatea e relativă, presiunea ideologică
există în toate societăţile. Când aveam cenzură, puterea literaturii era mai
mare; pe când „într-o societate liberă, scriitorii au senzaţia că vorbesc într-un
pustiu“. Nu putem compara societatea pluralistă de astăzi cu cea de dinaintea
celui de al Doilea Război Mondial. Şcoala era altfel. Avea alt statut social,
diferit, avem impresia, de cel de astăzi, un statut situat mai sus, educaţia
era educaţie naţională. Acum ne aflăm într-o eră când nici statul naţional nu
mai e acelaşi.
…În
general, în lume, sunt tot mai puţini tineri care se îndreaptă spre lectura
spontană. Dar de la ţară la ţară, lucrurile diferă totuşi.
…Nişte
studii şi nişte măsurători mai precise ne-ar trebui. De ce se citeşte mai puţin?
Ce se citeşte? Poezia era regină; acum de ce nu mai e? S-au schimbat jocurile.
Nu e nici bine, nici rău? Sau e şi bine şi rău? Şi la nivel instituţional
trebuie făcut ceva: în cercetare, în şcoli şi facultăţi, în presa literară, în
edituri.
…Să
nu uităm nici relaţia cu publicul. Scriitorul să comunice mai bine cu publicul
său cititor. Cât ne parazitează literatura mai veche? Literatura uită să le
vorbească oamenilor despre ce-i doare. Calea de mijloc între turnul de fildeş şi
comercialism ar fi să stai de vorbă cu publicul tău.
…Se
vorbeşte prea vesel despre lucruri foarte triste? Poate că râdem prea mult.
Gluma, uneori, e prea groasă. Registrul e grotesc. Ne e jenă să fim serioşi?
…Modern,
postmodern – avem de găsit legătura dintre cei doi poli. De regăsit firescul. Lucrurile devin mai simple,
mai suportabile, dacă sunt prezentate firesc. Dar până la acesta e cale lungă. Şi,
totuşi, nu putem trăi în nefiresc. Nu despre relaxare e vorba, ci despre o aşezare
a lucrurilor în societate, în viaţă. Da, viaţa noastră ar trebui să fie mai „aşezată“.
Ne ajută cineva?
Importantul
rol/rost al cercetării ştiinţifice riguroase apare limpede din spusele
criticului. Mă gândesc că, la CERN, cercetătorii i-au invitat pe artişti în
laboratoarele lor şi dialogul a prins să se închege. Oare dacă scriitorii noştri
şi-ar deschide laboratoarele spre cercetarea de elită, nu s-ar întâmpla la fel?
Recomandări Radio România
Cultural
• Psihanaliză – Ce aduce nou şi care sunt
limitele unei interpretări psihanalitice a literaturii? Dacă operele lui
Sofocle, Goethe, Byron sau Dostoievski au luat deja loc „pe canapea“ (există
semne clare că poeţii, prozatorii şi dramaturgii sunt mai aproape de procesele
inconştientului), sâmbătă 8 octombrie,
ora 18:15, la „Dosarele PSI“, Dorin Bîtfoi
propune ascultătorilor săi „Psihanaliza literaturii“. Participă poeta Simona Antonescu, lector universitar la
Facultatea de Litere – Universitatea Bucureşti, autoare de studii psihanalitice
a unor opere literare, membră fondatoare a Asociaţiei Interdisciplinare de
Psihanaliză Aplicată. Sâmbătă, 15
octombrie, la aceeaşi oră 18:15,
se inaugurează „Dosarul PSI“ al primului
Congres Naţional de Psihotraumatologie (Bucureşti, 6–9 octombrie).
• Medicină – Joi, 13 octombrie, ora 17:05, în ciclul „Planeta Radio“, emisiunea „A şti pentru a trăi“
(realizator dr. Claudia Laslo) găzduieşte
dialogul „Capcanele uitării şi demenţa
Alzheimer“, la care participă conf.
dr. Cătălina Tudose, preşedinta Societăţii Române Alzheimer, şi psih. Maria Moglan, director executiv
al aceleiaşi organizaţii.
