De
câteva ori pe an, institutele şi reprezentanţele culturale din Bucureşti
organizează împreună, sub egida clusterului EUNIC, evenimente de anvergură,
mult îndrăgite şi gustate de public. Pe lângă nopţile literare şi culturale,
festivalurile de teatru şi film, toamna a devenit deja un obicei să ne bucure
cu cele mai noi sau reprezentative lucrări din cea de-a noua artă: banda
desenată. Aventura începută în 2010 a ajuns anul acesta la a patra ediţie şi,
pentru prima oară, a fost găzduită, în perioada 16 octombrie – 2 noiembrie
a.c., în sediul principal al Muzeului Naţional de Artă Contemporană.
Unsprezece
ţări au adus în faţa iubitorilor de benzi desenate nume consacrate ale genului şi
proiecte noi, unele dintre ele dovedind o dată în plus că graniţele nu îşi găsesc
locul când vine vorba de cultură. Institutul Polonez ne-a propus „Pastilele
poloneze“, impresii despre Varşovia şi despre polonezi ale autoarei elveţiene
Fanny Vaucher, care a ales să trăiască în Polonia de câţiva ani. Centrul Ceh a
expus o serie de ilustraţii ale Mariei Surducan, extrase din romanul grafic
despre Karel Líman, arhitectul ceh al familiei regale a României, cel căruia îi
datorăm Castelul Peleş. Povestea completă va fi publicată în volum, la Editura
Jumătatea Plină, în cadrul proiectului „Relaţii româno-cehe în banda desenată“,
iniţiat de Ambasada Republicii Cehe la Bucureşti, care are deja trei titluri la
activ.
Expoziţiile
propuse de Institutul Cultural Român, Institutul Balassi şi Forumul cultural
austriac s-au învârtit în jurul conceptului de spaţiu urban, a cărui esenţă
este conturată nu numai prin clădiri, arhitectură şi repere statice, ci mai
ales prin oamenii care îi aduc savoare prin experienţele, relaţiile şi poveştile
lor. Zece autori români, reuniţi într-o prezentare colectivă, ne plimbă prin
oraşul de la noi. Gauder Áron ne-a introdus în atmosfera Budapestei, prin
imagini urbane extrase din filmul de animaţie Districtul, premiat la Festivalul internaţional de animaţie de la
Annency. Autoarea austriacă Anna Maria Jung ne-a prezentat versiunea proprie a
monstrului Godzilla, care îşi duce traiul ca oricare dintre noi, într-un mare
oraş. Vizitatorii au avut ocazia să cunoască şi să se imortalizeze fotografic
cu mascota verde.
Latura
tradiţională a benzii desenate a fost reprezentată de expoziţiile venite din
Belgia, ţară unde acest gen se bucură de o mare popularitate, având chiar un
muzeu dedicat. Câteva din isprăvile din seria Nero, creată de Marc Sleen începând
cu anul 1947, au fost completate cu lucrări originale din colecţie şi create
special pentru Centrul belgian de bandă desenată, care anul acesta aniversează
un sfert de veac de existenţă. La fel de vechi este şi modul de trai ilustrat
de autorul german Mawil. În cartea Kinderland,
el călătoreşte în vremea copilăriei sale petrecută în Berlinul de est, şi
recreează atmosfera specifică acelei perioade, însă fără a-şi pierde umorul.
Scene
din cărţi de benzi desenate au fost prezente şi la standurile organizate de
Institutul Cervantes şi Fundaţia culturală greacă. Lucrarea Cenizas semnată de Álvaro Ortiz ne înfăţişează
păţaniile din timpul unei călătorii cu maşina, în vreme ce Satul lui Apostolis Ioannou ne arată o lume situată parcă în afara
timpului.
Şi
pentru că banda desenată nu poate fi separată de lumea copilăriei, această
dimensiune a sa nu a lipsit nici de la Salonul BD de anul acesta. Institutul
francez ne-a făcut cunoştinţă cu Micuţul
Nicolas, printr-o serie de reprezentări tridimensionale care ne-au întâmpinat
încă de la intrarea în expoziţie şi ne-au purtat prin câteva aventuri şi năzbâtii
ale acestui năzdrăvan. Povestea lui, cu mai multe amănunte, se află în volumul
lansat în cadrul Salonului, ca eveniment conex.
Nu în
ultimul rând, Institutul Camões, prin Ambasada Portugaliei la Bucureşti, a
adus, pentru prima oară la noi, o parte din caricaturile premiate la World
Press Cartoon, un salon creat în 2005 ca replică la mult mai cunoscutul World
Press Photo, pentru a răsplăti, fie şi simbolic, cele mai reuşite caricaturi de
presă din lume, publicate în anul anterior.
Pe
lângă expoziţiile institutelor culturale, Salonul European de Bandă Desenată
prilejuieşte şi întâlniri cu autori de gen, ateliere de creaţie susţinute de
aceştia pentru copii şi adulţi, conferinţe şi proiecţii ale filmelor de animaţie
din care au fost extrase unele dintre ilustraţii aflate la MNAC, şi a altor
pelicule din aceeaşi categorie.