Între 6 și 14
octombrie, personalitatea muzicianului a fost reliefată prin
conferințe susținute și de canadianul Mark Ainley „care, prin
demersurile sale personale, a reușit redescoperirea unor
înregistrări pierdute ale marelui nostru pianist“, gravate pe CD
la mari case de discuri precum EMI. Oaspetele a vorbit despre Lipatti
la Universitatea Națională de Muzică din București sau la
Academia de Muzică din Cluj, dar și la Noua Europă unde, la 14
octombrie, se va lansa noul site dinulipatti.org
– o monografie online, devenind o „reunire exhaustivă a
informațiilor care ar putea interesa atât specialiștii, cât și
marele public“.
Pe de altă parte, la Cluj a avut
loc, în perioada 2 – 4 octombrie, ediția a treia a Festivalului
național de literatură „FestLit“. Cu acest prilej, la Muzeul
etnografic al Transilvaniei, a concertat ansamblul „Flauto Dolce“,
oferind, sub genericul „Din muzica străbunilor noștri“, un
grupaj cuceritor de muzică veche din spațiul românesc al
veacurilor XVII–XVIII. Programul s-a bucurat de succes și anul
trecut la București, dar și în numeroase alte țări europene. El
a inclus secvențe din „Codex caioni“, piese scrise de Bengraf,
Schneider, Sartorius, alături de cântece hasidice sau tradiționale
armenești, culese pe teritoriul nostru și puse în valoare prin
interpretarea oferită de Zoltan Majo (flaute drepte), Maria Szabo
(flaute drepte), Noemi Miklos (clavecin) și soprana Mihaela Maxim.
Contextul a fost însă mai larg. S-au citit și pagini literare,
s-au lansat Caietele festivalului 2015, s-au vernisat expoziții ale
scriitorilor plasticieni, acordându-se și premii.
La București
însă, la 7 octombrie s-a deschis stagiunea simfonică atât la
Ateneu – Filarmonica prezentând, cu Cristian Badea la pupitru,
mult promovatul proiect „Parsifal“ –, cât și la sala Radio,
unde s-a programat un alt eveniment la care ar fi dorit, cu
siguranță, să asiste și melomanii atrași de muzica wagneriană,
mai ales că îndrăgita soprană Leontina Văduva aniversa trei
decenii de la debutul său internațional. În compania Orchestrei
Naționale și a Corului Radio, sub bagheta lui Gabriel Bebeșelea,
solista aplaudată pe marile scene ale lumii a evoluat, de această
dată, alături de colaboratori sau tineri care se perfecționează
sub îndrumarea sa. S-au abordat pagini din operele „Evgheni
Oneghin“ de Ceaikovski, „Cenerentola“de
Rossini, „Romeo și Julieta“ de Gounod, „Traviata“,
„Falstaff“ sau „Otello“ de Verdi, „Capuleti și Montecchi“
de Bellini, dar și „Manon“ de Massenet. Printre partenerii din
seara aniversară s-au regăsit baritonul Florin Estefan, tenorul
George-Ionuț Vârban, soprana Alexandra Doboș-Rodriguez sau
mezzosoprana Florentina Soare și violonista Clara Cernat, care a
oferit, în primă audiție piesa „Une nuit a Buenos Aires“
compusă de pianistul și partenerul său, Thierry Huillet. O
reîntâlnire de suflet cu o soprană mereu zâmbitare, mereu
entuziastă, ovaționată de cei ce o admiră și astăzi
necondiționat.
La 9 octombrie, la Paris, Orchestra
Română de Tineret a evoluat la Palatul Congreselor, într-un alt
concert aniversar – cel prin care celebrul compozitor român
Vladimir Cosma a marcat o jumătate de veac de activitate
performantă, prin melodii decupate din lungmetrajele ce i-au adus
faima. Conform comunicatului oficial, „pe scenă s-au aflat peste
200 de artiști, instrumentiști, și coriști, dar și soliști
virtuozi sau cântăreți precum soprana Irina Baianț, legendarul
cântăreț din «La Boum» – Richard Sanderson, Greg Zlap la
muzicuță sau Marius Preda la țambal“. A fost doar începutul
unui turneu de anvergură ce se va derula anul viitor,
preconizându-se concerte la Bordeaux (7 februarie), Toulouse (8
februarie), urmând o „escală“ în Elveția, la Geneva (9
februarie), apoi Lyon (10 februarie), Rouen (11 februarie), Lille (14
februarie), Strasbourg (15 februarie) și Dijon (17 februarie). Un
maraton încărcat de emoție și satisfacții pe măsură pentru
tinerii noștri instrumentiști, a căror valoare unanim recunoscută
cucerește metropolele europene, de la Berlin la Roma sau Milano,
adaugând acum Parisul pe hartă, urmat de Geneva și multe alte
„redute“ de tradiție culturală.
