În urmă cu vreo doi ani am publicat şi noi („Viaţa medicală“), sub semnătura dnei prof. dr. Carmen Ginghină, despre noua definiţie a infarctului miocardic. Subiectul este reluat în BMJ-Ro (nr. 5/iunie 2009) de către Dan Atar, profesor cardiolog la Facultatea de Medicină din Oslo: O nouă definiţie a infarctului miocardic [care] caracterizează noile subtipuri de infarct şi impune o calitate deosebită a investigaţiilor diagnostice. „Evoluţia definiţiei infarctului acut de miocard reflectă istoria fascinantelor progrese realizate în domeniul medical“, scrie autorul, progrese făcute într-un timp istoric scurt (1979–2000), dar suficient pentru paşii importanţi înainte făcuţi de cercetarea ştiinţifică, posibilităţile mereu mai fine, dar şi sofisticate de diagnostic, precum şi de tratament. „În prezent, în centrul atenţiei se află investigaţiile biochimice, iar măsurătoarele troponinelor cardiace (s.n.) au augumentat substanţial sensibilitatea diagnosticului“, scrie Dan Atar, în traducerea dr. Mădălina Geantă. Text din care mai înţelegem că, de-acum înainte, biomarkerul „de fineţe“ rămâne troponina, cu creşterea sau scăderea valorilor ei „cu cel puţin o unitate peste centila 99 superioară, un coeficient de variaţie (CV)<10% la această valoare prag şi prezenţa ischemiei miocardice“. Numai că „multe laboratoare nu pot atinge precizia diagnostică de <10% CV la centila 99 pentru măsurătorile troponinelor I sau T“ (…) „Ca urmare, s-a accentuat considerabil gradul de incertitudine cu privire la valoarea prag.“ (…) Cât priveşte subtipurile de infarct, suntem trimişi de text să vedem o „casetă“ (care din BMJ-Ro, p. 193–194, lipseşte), unde acestea ar fi definite. Totuşi, textul în continuare e limpede şi înţelegem că: „Tipul 1 este infarctul miocardic acut clasic declanşat de ruperea unei plăci de aterom şi tromboza consecutivă a unei artere coronare. Tipul 2 reflectă dezechilibrul survenit între aprovizionarea miocardică cu oxigen şi necesarul de oxigen, fără semne de tromboză coronariană. Tipul 3 este rezervat stopului cardiac care, în majoritatea cazurilor, este provocat de un infarct. Tipurile 4 şi 5 sunt reprezentate de infarctele periprocedurale, care se produc în cursul intervenţiilor coronariene percutane primare sau cu ocazia operaţiilor de bypass coronarian. Noua clasificare este un element inovator îndrăzneţ“. Într-adevăr, deoarece, după cum se exemplifică, „un infarct de tip 2 nu implică, neapărat, un prognostic prost, fiind posibil ca, într-un astfel de caz, să nu fie necesare medicamentele administrate, de obicei, în cazul bolii în speţă“.
    Un alt articol, la fel de actual, e intitulat „Cuantumul cazurilor confirmate de gripă cu noua tulpină de virus A/H1N1 ar putea fi «doar începutul»“. Începutul unui fenomen de proporţii şi iată că deja OMS a subliniat pandemia de grad şase. În alocuţiunea sa, dna Margaret Chan, director general al OMS, a declarat: „Pentru prima oară în istorie asistăm la concretizarea condiţiilor propice declanşării unei pandemii, ceea ce ne oferă însă şi o oportunitate fără precedent: lumea este în alertă şi mai pregătită ca niciodată să facă faţă situaţiei. Pe de altă parte, suntem în dilemă – oamenii de ştiinţă, clinicienii şi epidemiologii captează nenumărate semnale, însă nu avem noţiunile teoretice necesare pentru a le interpreta cel mai corect. Avem numeroase indicii, dar foarte puţine concluzii ferme“. Articolul, intitulat în original „Number of confirmed swine flu cases could be «tip of iceberg»“, e semnat de doi autori: Adrian O’Dowd şi Fred Charatan şi apare în traducerea dr. Olguţa Onzan.
    Încă un titlu atrage atenţia: „Experţii olandezi resping afirmaţiile privind riscurile asociate vaccinării anti HPV“, iar articolul ar trebui citit nu numai de către medici, ci şi de către părinţii fetiţelor din spaţiul mioritic, care cred sau îşi imaginează tot felul de lucruri neconforme realităţii despre pericolele (nedeclarate de către medici) ale acestei vaccinări, precum că „vaccinul «modifică structura genetică a organismului», determinând infertilitate, sau că infecţia cu HPV poate fi prevenită prin administrarea de vitamina A şi acid folic, ori că o femeie deja infectată cu HPV, care este vaccinată, ar avea un risc cu 45% mai mare de a dezvolta cancer cervical“. Nota informativă este tradusă de dr. Andrei Cernomaz.
    Desenul „nostim“ al copertei prefaţează unul dintre editoriale „Tratamentul depresiei în cadrul îngrijirilor primare“.
    Un necrolog ne reaminteşte figura luminoasă a profesorului Dan Enăchescu, personalitate a Sănătăţii publice româneşti.