Nu de puține
ori ne-am dori să avem un detector de minciuni integrat în
nelipsitul nostru „apendix extern și mobil”, dispozitiv pe care
probabil nu l-am folosi doar în cazul interacțiunilor directe, ci
și o dată la câțiva ani, în campania electorală. O astfel de
unealtă ne-ar da probabil mai multă încredere în propriile
decizii, iar numărul celor care rămân neutri, și implicit, inerți
ar scădea. Profesorul Vasile
Liviu Preda,
psiholog și psihopedagog, invitat de Atelierului de Filosofie și
Antropologie Medicală de la Cluj-Napoca la una din întâlniri, a
lansat o provocare auditoriului, prin prelegerea sa cu privire la
analiza psiholingvistică a discursurilor politice și a autorilor
acestora.
Pornind de la
principii înalte, precum îngemănarea politicii cu morala, și
ajungând la derapaje precum crearea premiselor conflagrațiilor
mondiale și a crimelor împotriva umanității, trecem printr-un
spectru variat, format din diverse varietăți, cu grade diferite de
viclenie, agresivitate, capacitate de disimulare sau tendințe
dominatoare. Demascarea acestor intenții ascunse sau măcar
suspectarea argumentată a existenței lor poate fi un exercițiu
pentru cel dispus să încerce să analizeze obiectiv, să disece cu
răceală șuvoiul zornăitor, omniprezent pe canalele de comunicare.
Așa cum afirma Ionel Vianu (psihiatru, fiul lui Tudor Vianu),
„ținând
seama de măsura în care în verb transpare, uneori, inconștientul
– fie și mascat – putem spune că nu întotdeauna îl stăpânim
și că prin limbaj nu doar vorbim, ci adesea suntem vorbiți de
limbaj”. Discursul
conține atât mesaje semantice (idei, principii, cunoștințe), cât
și ectosemantice (mesaje nonverbale sau paraverbale), influențate
și influențând la rândul lor emoții, sentimente, atitudini,
valori, convingeri.
Politicienii distorsionează aceste
modalități de comunicare, în scopul manipulării alegătorilor.
Păpușarul poate deveni la rândul lui marionetă, iar marioneta
poate deveni păpușar (exemplul amintit în acest sens de profesorul
Preda fiind al liderului minerilor, considerat un manipulator
manipulat, în cadrul evenimentelor din iunie 1990). Un model, în
sens regretabil, pentru discurs acaparator și hipnotizant, rămâne
Adolf Hitler, capabil să fascineze mulțimile și să provoace o
frenezie isterică, nu doar prin conținut, cât mai ales prin
teatralitate, printr-o abilă cadențare în crescendo, prin
intonație și spectaculozitate. Este important de remarcat că
asemenea personalități nu pot accede și nu se pot menține fără
sprijinul unui grup bine organizat, care „dă tonul” mulțimilor
creând o reacție în lanț. Un alt factor favorizant este contextul
socio-economic deteriorat, nemulțumirea oamenilor și lipsa de
încredere în viitor, un teren propice apariției „salvatorilor”
radicali.
„Menajeria politică” autohtonă
are și ea figuri vrednice de studiat (sau poate, chiar „cercetat”),
de la mamuți roșii cu surâs-mască, la elefanți de mare cu limbaj
de mahala, o infinitate de discursuri menite să rupă poduri, să
desființeze adversarul, să își croiască trepte ascendente din
cadavre politice. Asistăm la o dezlănțuire scenică a forțelor
Tanathosului copleșindu-le pe cele ale Erosului, care, atunci când
își face apariția, pare mai degrabă o caricaturizare, o mixtură
de slăbiciuni, interese și îndrăzneală, poveste cu păpuși
blonde și căpitani autoritari.
Un ascultător avizat va reuși să
identifice în discursurile oamenilor politici frecvența cuvintelor
perturbatoare, agresive, egocentrice, sfidătoare, trecând dincolo
de poleiala care ni se pune în față. Așa cum se poate calcula
coeficientul de inteligență, ar fi binevenită calcularea unui
coeficient caracterial pentru cei care doresc să ne conducă. Dar
lăsând la o parte utopiile și afundându-ne în imediatul
palpabil, ceea ce putem face este să ne rafinăm spiritul critic
prin cunoaștere și exersare, și să avem curajul de a alege, zi de
zi, chiar și fără cabine de vot, conform propriilor principii.
Pentru cei
interesați de temele Atelierului de Filosofie și Antropologie
Medicală amintim că înregistrarea audio a conferințelor, precum
și tematica celor viitoare pot fi găsite pe www.afsam.eu
