Newsflash
Cultură

Mazilu de seară

de Candid STOICA - iun. 17 2016
Mazilu de seară
     Teatrul lui Teodor Mazilu a intrat, după moartea sa în 1980, într-un con de umbră, însă în ultimul timp iese la suprafață, managerii teatrelor descoperind cu surprindere actualitatea temelor și personajelor sale. Piesa magnet, enigmatică, cu un destin frânt chiar din plecare a dat semnalul sfârșitului teatrului realist socialist, vestind un nou dramaturg. Gogu, Sile, Iordache, Gherman, Dobrișor, Clementina, Ortansa au țâșnit în teatru, acum 60 de ani, ca o bombă cu explozie întârziată în „Proștii sub clar de lună“. Piesa a făcut ravagii în mentalitatea vremii și a dus la schimbarea aproape totală a feței dramaturgiei românești, dinamitând pur și simplu așa-numitul realism socialist și anunțând un dramaturg de talie și spirit european.
     Omul Teodor Mazilu părea un boem care își petrecea cea mai mare parte a timpului în crâșme sau la restaurantul Casei Scriitorilor de la Mogoșoaia. Scria cronică de fotbal, deși părea un ageamiu în materie. Era un scriitor harnic totuși, un băutor de cursă lungă și un degustător de farmece feminine, care a suspinat pe sub ferestrele multor frumuseți ale vremii, făcând „achiziții“ surprinzătoare, de care a fost mult invidiat de confrații săi. Sub influența alcoolului și a farmecului feminin scotea panseuri caustice, aparent inofensive, care ulterior au circulat sub forma unor glume prin peisajul teatral bucureștean: „Ideea că scriitorul Băeșu ar fi influențat de Shakespeare e falsă“, „aserțiunea că Dinu Săraru ar avea doar patru clase primare nu se susține“. Acuzat că e fricos, dramaturgul ar fi răspuns: „Eu am văzut și oameni proști și nu mi-a fost frică“. I se mai spunea și „Mazilu de seară“.
     A scris o sumedenie de articole satirice, unele pe placul celor ce diriguiau cultura, altele în răspăr, articole sportive, articole estetice și de morală, foiletoane, romane, poezii cu iz de romanță, piese mai scurte, mici bijuterii, dar și cinci piese mari care au întors pe dos mai toate temele favorite ale realismului socialist, cu ajutorul paradoxurilor, atacând corupția, ipocrizia, minciuna din viața socială. A adus pe scenă o „faună“ ciudată, atacul și l-a camuflat sub masca unor personaje cu grad mic, aparent inofensive: gestionari, directori de cooperative, chelneri, inspectori financiari, actori, actrițe sau pur și simplu șmecheri care respingeau sloganurile normelor socialiste și care se extrăgeau sistemic, cu inconștiență, de la normele etice cerute de partidul stat. Gogu, Sile, Gherman, Iordache, Urecheatu, Gore, aparent intoxicați de dogmele așa-zisei morale a eticii și echității socialiste, promovate de regimul de tristă amintire, sunt de fapt niște delapidatori, dar și oameni întreprinzători, care își recunosc deschis ticăloșia. Partenerele lor, indiferent că le cheamă Clementina, Ortansa, Gabriela, Vasilica ori Camelia, sunt când cinice, când tandre, de fapt sunt niște șmechere și escroace sentimentale, dornice de îmbogățire și de trai leneș, în căutarea unei vieți în care apetitul sexual să fie pe primul plan, alături de o valabilă bunăstare socială.
     Criticat că nu a adus pe scenă și un personaj cinstit, Mazilu a creionat în răspăr tipul personajului pozitiv, Emilian, care se zbate precum eroii romantici de altădată între datorie și pasiune, intrând în competiție pentru farmecele feminine ale Ortansei lui Gogu, care mimează remușcări existențiale de genul – „în câte combinații necurate m-am băgat și totuși mirosul liliacului mă tulbură ca pe vremea când eram cinstit“.
     Pe autor l-am cunoscut în urmă cu 54 de ani, când făcuse o scurtă pasiune pentru colega mea Paula Chiuaru, modelul în carne și oase ale Ortansei și Clementinei. Împreună am degustat multe băuturi, ascultându-i panseurile. Despre puseul său emoțional din anii aceia am scris, ulterior, o piesă intitulată „Paula și Teodor“ sau „Dosarul curvelor“, care încă n-a văzut lumina rampei.
     Spectacolul Teatrului Național din Timișoara a fost montat de Ion-Ardeal Ieremia și s-a apropiat în galop de textul lui Mazilu, actualizându-l, fapt ce i-a dat posibilitatea să înfățișeze personajele de parcă ar fi oamenii de azi, căutați și ridicați de DNA sau DIICOT, singura deosebire fiind că aceste instituții se numeau atunci Controlul financiar. Regizorul trebuie felicitat pentru corespondențele actuale pe care le-a găsit piesei și mai ales implicațiilor ei. De felicitat este și distribuția excelentă pe care a alcătuit-o și extraordinara performanță artistică pe care a obținut-o cu interpretul principal. Ion Rizea mi se pare unic, deși am văzut mulți interpreți ai acestui rol. Interpretele Clementinei (Cristina König), Ortansei (Claudia Ieremia) și Vasilicăi (Alina Chelba) au oferit ipostaze originale rolurilor sale, prin jocul inteligent, uneori pe muchie de cuțit. Apar în compoziții suculente Romeo Ioan și Ana Maria Cojocaru, „transferați“ în spectacol din părinții Ortansei în părinții lui Emilian, dintr-un motiv deocamdată misterios. Mai apar Nicolae Pârvulescu (comentator), Flavius Retea (cameraman), Toth Iosif și Tiberiu Horduț îmbrăcați în haine preoțești, fără nicio substanță și fără nicio vină. Este de apreciat decorul simplu și la obiect, semnat de Mihai Vălu, și costumele create de Alina Lățan.
     „Proștii sub clar de lună“ de la Timișoara au făcut publicului bucureștean o impresie excelentă la cea de-a 14 ediție a Festivalului Comediei de la București, în pofida faptului că juriul a preferat alte spectacole și alți interpreți.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe