Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  LIFESTYLE  »  Cultură

Memoria culturală – aspecte teologice și metafizic

Viața Medicală
Drd. Cezara Moraru vineri, 30 aprilie 2021

Arta și religia nu pot rezolva probleme socio-culturale și transmite cu acurateţe evenimentele istorice, însă nu putem să omitem aportul lor din evoluţie.

Culturile primitive ale lumii oferă, încă din timpuri antice, un model de artă și religie ca fiind elemente inseparabile ale culturii, unde cele două sunt conectate cu întregul proces de conservare și transmitere a memoriei.

Acestea oferă un aport pe care nici o altă arie nu îl acoperă: angajamentul ferm de transmitere a valorilor umanizante și capacitatea de transpunere a simbolului artei, de a influenţa schimbarea într-o direcţie pozitivă – direcţia producerii unui mediu social care să fie proporţional cu potenţialul uman în concordanţă cu cel individual și colectiv.

Arta, cod al tuturor conceptelor

Dacă e adevărat că noţiunea de creaţie a pătruns în cultura europeană prin intermediul dogmei religioase, e la fel de neîndoielnic că mai ales în secolul nostru ea reprezintă temeiurile unei noi religii. O religie care îl așază pe om în centrul creaţiei, într-un chip mai hotărât decât o făcuseră veacurile clasicismului și ale Renașterii.

De_Chirico's_Love_Song
Giorgio de Chirico, Cântec de iubire, 1914

 

Tatarkiewicz* atrage însă atenţia: „Creaţia încetează să fie – așa cum era la filosofii de acum aproape două sute de ani – «o nouă combinaţie» și devine semn al valorii. Creaţia nu este determinată numai de noutate, ci și de altceva, de nivelul superior al elaborării, de efortul superior, de eficienţa superioară”.

Nu putem vorbi despre nivelul superior actual al creaţiei timpurilor noastre fără a fi conștienţi pe deplin de rolul memoriei în transmiterea bagajului cultural de secole. Ne putem însă raporta la artă ca la un cod al tuturor conceptelor, crezurilor și memoriilor unui popor, deservind drept instrument cultural pentru transmiterea și conservarea valorilor spirituale și culturale.

Dincolo de știinţă

Știinţa ar trebui să fie mereu deschisă spre faptul că mai există ceva și dincolo de limitele sale, dincolo de ceea ce poate cuprinde în mod experimental și poate fi generalizat: – misterul și particularul (singularităţile).

În curentele artistice, fenomenul metafizicii a fost explorat de artiști precum Carlo Carrà ori Giorgio de Chirico.

Picture1_1
Giorgio de Chirico, Muza deghizată, 1947

 

Temele clasice, tratate de aceștia, au fost plasate în spaţii bizare, discontinue, în care se urmărea realizarea unui sentiment supranatural, misterios și magic. Obiectele par deformate, plasate în orașe ale Renașterii, și ameninţă prin destructuralism și supradimensionare.

*Wladyslaw Tatarkiewicz. Istoria celor șase noţiuni. Meridiane. 1981. București

Etichete: culturi primitive arta stiinta curent artistic Giorgio de Chirico Carlo Carra

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.