Monografia METALE PREŢIOASE – O ABORDARE FARMACOLOGICĂ, apărută la Editura „Gr. T. Popa“ a UMF Iaşi (2009), are ca autor pe foarte cunoscutul profesor universitar doctor Ostin C. Mungiu, intelectual de vază, personalitate nonconformistă şi figură carismatică a renumitei şi frumoasei Capitale moldave, unde s-au născut, au creat, dar şi de unde au plecat spre alte importante centre ale ţării literaţi, artişti, oameni de ştiinţă, între care mari medici, aducând – în anumite perioade ale istoriei noastre – faimă României. (...)
Cartea sa de vizită e impresionantă, dacă am aminti doar că este: promotorul învăţământului de Algeziologie din ţara noastră, disciplină introdusă prin diligenţele sale la nivel universitar şi postuniversitar încă din 1997; directorul Centrului pentru Studiul şi Terapia Durerii din UMF Iaşi, de peste un deceniu; autor a peste 500 de lucrări de farmacologie, toxicologie şi algeziologie publicate (inclusiv în reviste de peste hotare) şi a 50 de volume; deţine – împreună cu elevii sau colaboratorii săi – o duzină de brevete de invenţie în domeniul medicamentelor, precum şi două medalii de aur pentru descoperiri cu privire la utilizarea medicală a nanoparticulelor de argint. Amintind de motivul atribuirii celei de-a doua medalii, am putea face imediat legătura cu lucrarea pe care o anunţăm cititorilor. Dar, ne-am îndepărta de portretul pe care musai dorim a-l schiţa autorului: de sub o pălărie cu boruri largi din materiale potrivite anotimpului, mai demult cu o caschetă ca de căpitan de cursă lungă, uneori cu lavalieră, alteori doar cu o eşarfă albă de mătase înfăşurată în jurul gâtului, te priveşte cu bunăvoinţă prin ochelari de sârmă, un personaj jovial, cu faţă rotundă şi barbişă albă, care, în redacţie, de îndată ce-l inviţi să ia loc, într-un dulce grai moldovenesc, începe să pledeze cu vădit talent oratoric pentru vreo idee – neapărat trebuie s-o accepţi ca valabilă! – ori să povestească, nu fără umor, uneori autoironizându-se subtil, câte şi mai câte, toate interesante şi expuse într-o manieră captivantă, care te fac să nu regreţi scurgerea timpului, atât de stresantă pentru noi, „Miticii“. (...)
Articolul integral îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.