Chiar
dacă minivacanța de Rusalii părea că va determina și o „pauză” în derularea
activităților muzicale din țară, s-a dovedit că au existat totuși multe repere
interesante, începând cu cele dedicate Zilei copilului. Spre exemplu, la
București, Corul de copii Radio dirijat de Voicu Popescu a concertat în cadrul
festivalului „Cișmigiul copiilor”, organizat de ARCUB, oferind piese din
repertoriul internațional „inspirate de magia copilăriei”. Ansamblul a fost
aplaudat, de asemenea în aer liber, și în Parcul „Al. I. Cuza”, în cadrul
festivalului „Cea mai Itsy Bitsy zi liberă națională”. Ambele manifestări și-au
propus și ateliere de creație, jocuri, concursuri și activități sportive. Două
zile mai târziu, corul a evoluat în Parcul Herăstrău, unde a avut loc ediția a
cincea a Festivalului copiilor, aflat sub egida Primăriei municipiului
București.
La
Iași, corul „Juniorii Operei”, înființat în 2011, în cadrul Operei, condus de
Raluca Zaharia, a susținut, la Muzeul literaturii, un concert-lecție cuprinzând
fragmente din lucrări destinate teatrului liric, ce includ și secvențe pentru
corul de copii – „Boema” și „Tosca” de Puccini, „Carmen” de Bizet, dar și
„Carmina Burana” de Orff sau musicalul „Sunetul muzicii” de Rodgers – regăsite
în repertoriul curent al teatrului. A fost un demers binevenit și bine primit,
în contextul ediției a patra a proiectului „Șotron. Târg de cărți, jocuri și
distracții”.
Pe
cu totul alte coordonate, la 2 iunie, Muzeul de Artă de la Constanța a încercat
reeditarea galelor de muzică și poezie din anii ʼ80 – raportându-se, între
altele, conform comunicatului, la serile oferite de actorul Ion Caramitru și
pianistul Dan Grigore. De data aceasta, titlul propus a fost „Într-un bazar
sentimental”, inspirat, desigur, de poemul de Minulescu. Actorul Radu Niculescu
și pianista Andreea Bratu au conceput un program mozaicat, în care fiecare poet
și compozitor abordat a fost prezentat prin „informații privind aspecte mai
puțin cunoscute” din existența lor.
Și
stagiunea simfonică și-a urmat cursul în această minivacanță, Filarmonica
bucureșteană, cu mult controversatul Misha Katz la pupitru, care a colaborat,
în zilele de 1 și 2 iunie, cu pianistul Dan Grigore într-o partitură
mozartiană, urmată de opusuri din creația franceză (Dukas, Bizet). Sub cupola
Ateneului s-a derulat apoi recitalul violoncelistului Dan Cavassi în compania
pianistului Viniciu Moroianu, alăturând pagini de Enescu, Beethoven sau
Schumann. În ziua de luni, 5 iunie, a fost programat concertul absolvenților
Colegiului Național de Arte „Dinu Lipatti”, orchestra elevilor, dirijată
alternativ de Nicolae Racu și de fiul său, Andrei-Ștefan Racu, „atacând”
lucrări de Vivaldi, Mozart, Wieniawsky, Sejourne sau Enescu. Soliști au fost,
desigur, tineri instrumentiști care acum au absolvit cursurile liceului,
pregătindu-se, probabil, pentru admiterea la Universitatea Națională de Muzică.
La 7 iunie, flautistul Ion-Bogdan Ștefănescu și pianistul Horia Mihail au făcut
un popas bucureștean, în turneul lor „Flautul fermecat – Classic VIP”,
interpretând creații de C. Em. Bach, Beethoven, Haydn, Devienne, Mozart. Au
fost zile aglomerate la Ateneu, orchestra Filarmonicii susținând, în zilele de
8 și 9 iunie, concerte care, sub bagheta lui Horia Andreescu, aduc un
repertoriu deosebit, partituri celebre de Wagner și Beethoven încadrând o
lucrare de Matthus, în care soliști sunt clarinetiștii Sabina Matthus-Bebie și
Alexandru Avramovici.
Anterior,
Filarmonica a reluat ciclul „Conferințelor Ateneului Român”, Timothy
Williamson, profesor la Oxford, dialogând cu profesorul Mircea Dumitru,
rectorul Universității București, despre „Adevăr și post-adevăr. De ce contează
cu adevărat gândirea critică”. Muzeul „Enescu” a făcut o invitație la un
recitat prezentat de violista Aida-Carmen Soanea, stabilită în Franța, foarte
apreciată de public, optând acum pentru un repertoriu de secol XX, ba chiar
de... secol XXI, pentru că piesele semnate de Roman Vlad și Carmen Cârneci au
fost scrise recent și cântate în acea seară în primă audiție, alături de pagini
semnate în anii ʼ90 de Iranyi, Ligeti sau M. Rădulescu.
În
primele zile de vară, Opera Națională a venit cu propuneri diverse de
spectacole, cu distribuții „stabile”, în „Bărbierul din Sevilla” de Rossini (4
iunie), de exemplu. Rolurile principale au fost interpretate de Iordache
Basalic, Maria Jinga, Vicențiu Țăranu, Horia Sandu, iar invitat în Almaviva,
tenorul ieșean Andrei Fermeșanu, cu Marcello Mottadelli în fosă, cel care, după
baletul „Lacul lebedelor” de Ceaikovski din 7 iunie a preluat bagheta și pentru
„Boema” din 8 iunie. Opera a fost cântată în „formula” din mai – Bianca
Mărgean, Alin Stoica, Adriana Marcu, Cătălin Țoropoc sau Filip Panait –, deci
cu tineri în marea lor majoritate colaboratori ai ONB. Sunt titluri mult
îndrăgite de public, așa încât sala a fost arhiplină, la fel cum se va petrece
și la ultimele reprezentații din actuala stagiune.
