Miroase-a toamnă. Capitala culturală își limpezește oglinzile în care să-și răsfrângă chipul creionat din truda creatorilor de frumos. Recent, la Galeria 2Art din Centrul Cultural Mihai Eminescu, a avut loc vernisajul expoziției de sculptură – Ana Rus, „Jocul Lumilor”.
    Printre invitați s-a numărat și pictorița Luminița Gliga, autoarea unor jocuri de culoare cât să dea mult înțeleptului joc al lumilor imagine de grădini de apă în care  să se oglindească florile din gândul trestiilor gânditoare. Prezentarea celor două plasticiene a fost realizată de criticul de artă Mihaela Varga, într-un lung discurs, ca o prefață mult prea doctă la un roman de citit pe nerăsuflate, care-și aștepta cititorii.
    Cele 15 lucrări ale sculptoriței Ana Rus recreează, în metal, marmură, lemn, sticlă, vechea poveste cu mărul și șarpele, dorul de a cunoaște, a iubi, când, în ferestrele sufletului, bat aripi de columbi, iar, în scorburi, de foști arbori veghează la nebunia lumii înțelepciunea înscrisă în ochii rotunzi de bufnițe.
Da, este nevoie de o nouă poveste, de o nouă alcătuire a lumii, de data aceasta văzută ca un joc, nu ca o pedeapsă precum aceea pe care o va fi aruncat Preamilostivul asupra primului cuplu care a renunțat la nemurirea căldicică unde nu se întâmpla nimic, de dragul cunoașterii, al iubirii zămislitoare de viață cu suferință și moarte însemnată. Pe o lespede verticală din lemn de măr, vedem în partea de sus misterul Evei răstălmăcit în măr prins într-o inimă goală, la mijloc, într-o firidă decupată ca un ochi de ferestruică zăbrelită, cum saltă capul șarpele. Iar în partea de jos, înscrisă pe o tablă de alamă, povestea lui Adam, așezat sub pomul necunoașterii, dar bântuit de o stranie neliniște de prea adânci liniști.
    Pe un soclu de lemn, tronează trei mere – unul tăiat pe din două cu aceeași poveste înscrisă în miezul și învelișul lui. Rotundul este ca o perfecțiune a creației pe care Creatorul, necăjit tare de neascultarea creaturilor sale închise în țarcul Paradis, l-a tăiat și aruncat în hăul infinit. De aici nevoia imperioasă de a reuni cele două jumătăți, pentru a ajunge în armonia dintâi. De ce trei mere?! Să fie o aluzie la triunghiul conjugal de mai apoi? Lucrarea se numește „Seducție”. Cu siguranță face parte din jocul lumilor. Reține atenția altă „Seducție” – un măr hors norme, de dimensiuni imperiale, incizat cu scene în care simboluri biblice, laice, egiptene, grecești, maramureșene se cheamă și-și răspund.
    Ana Rus este o multipremiată artistă la saloanele internaționale de artă (Cannes, Budapesta, Viena), medaliată cu aur și, mai cu seamă, înnobilată cu un talent de 24 de carate, pe care-l slujește printr-o muncă neobosită de rob fericit. Lucrările sale nu reprezintă deloc un joc în marele bâlci al lumilor, ci sunt o victorie a spiritului creator românesc, un omagiu pe care sculptorița îl aduce Marii Uniri, înscriind în cartea de istorie a neamului chipul întregitorilor de țară – Maria Regina și Ferdinand cel Loial. Nu departe de amintita lucrare – „Un cuplu”, cu o singură inimă pentru amândoi, o casă a viselor, dar și o înțelepciune fără de care orice vis ar rămâne lipsit de conținut când pomul cunoașterii nu mai știe de roade, ci doar de ochi goi de bufniță scrutând neînțelesurile lumii.
    Mai tânăra expozantă Luminița Gliga nu este deloc o novice într-ale artei, ba chiar dimpotrivă. Aveam să aflăm și din succintul material de prezentare că artista – absolventă de dată nu prea recentă a Universității de Artă din București – are la activ peste 30 de expoziții personale, la care se adaugă multiple participări la expoziții colective sau de grup cu trecere prin Paris, Cannes, Marsilia, Londra, New York, Tokyo, Montreal, dar și în România, obținând
Diploma MCA și Medalia de Aur la Cannes, în anii 2000. Altă diplomă și o medalie de argint placat cu aur le-a primit din partea Societății Academice de Arte. Dacă în țară nu prea este cunoscută, este doar din pricină că lumea este mult prea largă și în jocul lumilor este prinsă și ea, pictorița româncă, cu întreaga lumină a florilor în care și-a topit bucuria de a fi, de a vorbi lumii despre un ținut de taină solară numit România.