Newsflash
Cultură

Oaspete peste Prut

de Ştefan CHIRIŢESCU - nov. 14 2013
Oaspete peste Prut

Uniunea Scriitorilor şi Asociaţia Chirurgilor „Nicolae Anestiadi“ din Republica Moldova au organizat, la 11 octombrie a.c., o întâlnire cu medicul-scriitor Virgil Răzeşu, din Piatra Neamţ, în care a fost prezentată publicului activitatea profesională şi preocupările literare ale invitatului. La eveniment, găzduit de Biblioteca Municipală „B. P. Haşdeu“ din Chişinău şi moderat de criticul de artă Vlad Pohilă, au fost prezenţi profesorii chirurgi Gheorghe Ghidirim, Eugen Maloman, Romeo Scerbina, Gheorghe Rojnoveanu ş.a., actorul şi regizorul Ion Ungureanu, compozitorul Constantin Rusnac şi scriitorul Nicolae Dabija. Cu acest prilej, dr. V. Răzeşu a făcut o donaţie de carte bibliotecii.

 

Cum aţi interferat cu scriitorul Nicolae Dabija de-a lungul timpului?
Dr. V. R.: Mai interesant decât credeţi. A prezentat publicului romanul meu „Prin vămile vieţii“ şi, neaşteptat pentru mine, a găsit între cărţile noastre o similitudine aparte, pe multiple planuri. Şi în una şi în cealaltă, ficţiunea, bine dozată, sporeşte interesul cititorului; cartea mea se cristalizează după o comă prelungită, urmare a unui accident de circulaţie, în vreme ce „Temă pentru acasă“, romanul lui Dabija, suferă acelaşi proces după o „absenţă“ provocată de o cădere de la înălţime; şi într-o carte şi în cealaltă, acţiunea se brodează pe urzeala unei iubiri de adolescenţă; ambele sunt pătrunse de preţuirea fără limite a femeii şi de superioritatea cu care autorii o încununează pe aceasta în raport cu bărbatul; ambele dovedesc că şi bărbatul şi femeia sunt capabili să îndure suferinţele de orice natură, oricât ar fi de aspre, dar numai femeia este capabilă de sacrificiu fără limite. Nicolae Dabija a evidenţiat în excursul său preţuirea pentru cartea mea, subliniind că numai un medic care înţelege minunata alcătuire a fiinţei umane o putea scrie.
Romanul lui Nicolae Dabija ar justifica, în opinia dumneavoastră, candidatura sa la Premiul Nobel pentru Literatură?
Dr. V. R.: Nu greşiţi deloc. Acţiunea porneşte de la un fapt banal: profesorul dă elevilor săi, pentru ora viitoare, tema de rezolvat acasă. Din nefericire, ora următoare nu va mai avea loc, el fiind arestat şi trimis în Siberia pentru vini închipuite. Una din eleve, îndrăgostită de el, porneşte să-l caute, să-i mărturisească preţuirea şi dragostea ei. Pleacă de bunăvoie, după ce primeşte binecuvântarea părinţilor plini de durere, dar care o înţeleg. După mizerii şi umilinţe fără seamăn, îndurate cu forţa pe care numai dragostea ţi-o poate da, eroina reuşeşte să se apropie de cel pe care-l iubeşte. Se întâlnesc, evadează împreună o dată şi încă o dată, dar sunt prinşi şi despărţiţi. Dar pentru ea destinul s-a împlinit: poartă în pântece copilul lui. Tânăra naşte într-un lagăr special, rămâne acolo doi ani, până când copilul îi este luat şi dat în grija altor instituţii. Alungată, tânăra mamă se prăpădeşte departe de părinţi şi de casă. După multe peripeţii şi chinuri, graţie unui inspirat tatuaj făcut pe mânuţa copilului de mama sa, tatăl îşi descoperă fiul şi se întorc acasă. Când ajunge aici, dascălul face primul drum, pe întuneric, ca să nu fie văzut de cineva, la şcoala de unde fusese ridicat. Cutremurătoare surpriză: când aprinde lumina în clasă, îşi găseşte foştii elevi cu tema pentru acasă, viaţa de fapt, făcută. Ficţiunea îşi dă mâna cu realitatea într-o minunată metaforă.
Cum aţi simţit evenimentul de la Chişinău?
Dr. V. R.: Cred că poartă în el o grăunţă de har şi sunt bucuros de o asemenea întâmplare, pentru mine o gură de aer proaspăt, pe care am sorbit-o cu nesaţ. Contactul cu chirurgii se poate plasa în aria firescului, dar întâlnirea de la bibliotecă a depăşit aşteptările mele. Mărturisesc că mă simt bine alături de fraţii noştri, care îmi par mai sufletişti şi mai patrioţi decât noi. Am şi explicaţia: au suferit mult mai mult decât noi, iar suferinţa (confirmă şi Nicolae Dabija, confirm şi eu) naşte sentimente mai profunde şi mai puternice.
   Aş mai vrea să subliniez faptul că vorba unire este mai frecvent pronunţată în stânga Prutului decât la noi; apropo de aceasta, îmi face plăcere să spun că noi, chirurgii, am realizat deja adevărata unire. Amintesc un episod plin de semnificaţii: pe când era ministru al sănătăţii, profesorul Ghidirim a fost admonestat de premier că a lipsit de la o şedinţă de guvern şi, nu doar atât, că a plecat peste graniţă fără încuviinţarea expresă a sa. Profesorul Ghidirim i-a dat replica: „Dar n-am fost plecat peste graniţă. Am fost la Iaşi!“.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe