De câţiva ani, iubitorii baletului clasic sunt răsfăţaţi şi la Sibiu cu spectacole deosebite, pentru că în oraş a luat fiinţă o trupă care, finanţată de Consiliul local şi de Primărie, îşi desfăşoară spectacolele la Casa de Cultură, acolo unde, zilele trecute, s-a prezentat noua premieră gândită de entuziastul director Ovidiu Dragoman ca un omagiu adus ilustrului coregraf Oleg Danovski, incluzând Les Sylphides (Chopiniana) pe muzică de Chopin şi Mandarinul miraculos de Bartók. O sală arhiplină şi numeroşi cronicari de specialitate au urmărit, în prima parte, „tabloul coregrafic“ pus în scenă de reputatul Florin Brânduşă, cu ani în urmă prim-solist de cotă al Operei bucureştene, preluând acum celebra coregrafie imaginată cândva de Fokin, în care solişti precum Adela Sterp-Crăciun (până de curând solistă la Opera Naţională, acum prim-solistă la Sibiu) sau Bogdan Plopean au evoluat cu eleganţă şi plasticitate a mişcării, ceea ce nu am regăsit însă la interpreta japoneză Reina Yagura. Ansamblul, deşi s-a străduit să susţină partitura cât mai aproape de cerinţe, a rămas doar la stadiul de... şcolar conştiincios, neomogen, cu stângăcii (în special în mişcarea braţelor), atitudini forţate şi o anume apatie, chiar dacă în producţiile anterioare realizase performanţe notabile. Pe de altă parte, dacă interpreţii ar fi conturat personajele „de poveste“ (deşi este notat ca fiind un balet „non-narativ“, există totuşi un Poet, o Silfidă...), publicul ar fi înţeles mai bine „subiectul“ şi astfel ar fi fost captat cu un plus de interes, dar spectatorii s-au bucurat să aplaude o scenografie agreabilă (Alin Gavrilă) şi o imagine generală în tonuri calde, lumina albastră reliefând rochiile albe vaporoase, pe fundalul „tradiţionalei“ păduri de basm. (...)
Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.