Victoria lui Chris
Froome în ediţia din acest an al Turului Franţei la ciclism va rămâne fără
îndoială una dintre cele mai contestate din istorie. Într-o competiţie zguduită
anual de scandaluri de dopaj, unde până şi marele rutier american Lance
Armstrong a rămas fără cele şapte titluri câştigate, francezii nu şi-au putut
ascunde resentimentele faţă de Froome.
Mare favorit la startul Marii Bucle, britanicul a fost contestat
încă de atunci. Drumul spre victorie a fost greu şi presărat cu incidente
neplăcute, iar maşinile oficiale ale echipei Sky au fost constant lovite de
gunoaie aruncate din public. S-a ajuns atât de departe încât australianul
Richie Porte, coechipierul lui Froome, susţine că ar fi primit un pumn în
coaste de la un individ de pe marginea drumului.
Aproape la unison, presa franceză l-a atacat nemilos. Pe lângă
obişnuitele acuzaţii de dopaj, s-a insinuat că bicicletele folosite de Froome ar
avea ascunse în interior motoraşe electrice. France 2 a difuzat o emisiune în
care un fizician a analizat victoria decisivă a englezului din etapa a 10-a, în
Pirinei. După calcule complexe, acesta a ajuns la concluzia că ciclistul ar fi
dezvoltat o putere aerobică maximă de 7,04 waţi per kilogram, imposibilă în
condiţii normale. Până şi zeul decăzut Armstrong a insinuat într-un comentariu
pe Twitter că ceva nu este în regulă.
S-a spus că francezii nu-l plac pe Froome datorită rivalităţii
cu englezii şi din invidie că cicliştii lor nu au mai caştigat Turul din 1985,
însă explicaţia nu are valabilitate dacă ne amintim că britanicul Wiggins nu a
fost tratat la fel atunci când a caştigat în 2012, francezii fiind deja
obişnuiţi ca străinii să învingă.
Un val de suspiciune s-a abătut asupra echipei Sky. Se pare că
orice rutier anonim se transformă peste noapte într-un campion după ce se
alătură echipei, însuşi Chris Froome având o creştere bruscă în 2011, când a
devenit dintr-un membru oarecare al echipei un favorit la caştigarea marilor
tururi. În acest an, Sky a făcut din specialistul de sală Geraint Thomas un
căţărător de elită, capabil să-l ajute pe liderul echipei în etapele montane şi
să se bată de la egal la egal cu cei mai buni oameni ai munţilor, cum ar fi
columbianul Nairo Quintana.
Analiştii din ciclism uită însă un alt motiv pentru care
francezii îl resping pe Froome: cel estetic. Pasionaţi de frumos, aceştia nu
pot accepta un asemenea campion. Britanicul pedalează ca un supraom dar stilul
lui este urât, cu o poziţie nefirească în şa, schiţând ticuri nervoase. În
acest an, Froome a arătat ca o maşină de neoprit, un experiment scos în faţă de
o echipă fără scrupule. Dar precum în cazul lui Armstrong, întrebarea pe care
şi-o pun mulţi nu este dacă se va dovedi că a folosit substanţe interzise, ci
când.
