Newsflash
Cultură

Patru filme de amor

de Dr. M. Gh. CĂLIN - mai 1 2013
Patru filme de amor
   Vorbind despre dragoste, un luminat cleric spunea, cerând iertare celor care ştiau deja, cum acest cuvânt atât de cuprinzător în româneşte, are în greceşte cel puţin şapte formulări diferite. Evitând să conducă subiectul pe direcţia erosului, el a menţionat că inclusiv acesta are foarte multe categorii care ar merita nume speciale dacă infinitul ar fi ceva mai restrâns. Însuşi Pavel, în Corinteni, face un formidabil efort de definire pentru sublimarea în termeni convenţionali a acestui sentiment universal, lăsând problema deschisă pentru încă multă vreme.
   Realitatea este că, pe măsură ce ştiinţele aplicate şi inteligenţa creativă rezolvă din ce în ce mai multe din trebuinţele omului, dragostea pare a suferi un proces de retracţie, iar setea individuală şi colectivă de iubire frământă din ce în ce mai mult existenţa contemporană. Fenomenul de insuficienţă afectivă al zilelor noastre, precum şi efectele acestei carenţe psihologice au fost semnalate de mai multă vreme, ajungând să fie relevate, din ce în ce mai insistent, în diverse forme şi exprimări artistice. Doar anul trecut au apărut – numai în spaţiul cinematografic – patru producţii cel puţin speciale cu această tematică şi, din semnalele privind proiectele previzibile, consecvenţa în domeniul industriei filmului pe această orientare se va menţine. Numitorul comun al acestor patru pelicule pare a fi acela că sentimentul de iubire poate rezolva aproape orice problemă, chiar şi atunci când el însuşi este problematic. Acest sentiment, cu toate zbaterile şi labirinturile sale, de cele mai multe ori îşi este suficient sieşi, limpezindu-se şi aplanând conflictele cele mai diverse în mod clar şi deseori surprinzător.
   Atingerile cu mediul social din aceste producţii aparţin mai mult de atmosferă şi de plasare într-un spaţiu convenţional, care să dea o oarecare fixare pe situaţiile particulare şi să asigure condiţiile de perenitate ale filonului psihologic contextual. Un scriitor de cărţi western hemiplegic din „The Magic of Belle Isle“ este obligat să renunţe la ocupaţia care îi asigură justificarea existenţei, deoarece în zilele noastre editurile nu mai publică literatura între coperte, pentru că cititorii preferă să downloadeze cărţile şi să le citească pe dispozitive electronice. În „Amour“, o respectabilă profesoară de pian din Paris, atinsă de neputinţele produse de senectute şi de un accident vascular dramatic, are oportunitatea de a i se instala acasă toate facilităţile tehnice de care ar fi putut beneficia într-un spital bine utilat; în „Anna Karenina“, protagoniştii din clasa nobiliară rusească dispun de un confort material cu totul îndestulător, pe când în „Bel Ami“ moravurile permisive care colorau epoca operei lui Maupassant fac verosimile mijloacele prin care Georges Duroy (Robert Pattison) ajunge acolo unde visele sale îl vor propulsa.
   Mai puţin la „Bel Ami“, unde dezvoltarea amoroasă este prea densă şi trepidantă pentru a aluneca spre vreo direcţie secundară, în „Amour“, „Anna Karenina“ şi în „The Magic of Belle Isle“ protagoniştii au probleme de sănătate serioase şi suferinţe care le determină existenţa. Totuşi, doar în „Anna Karenina“ apare, în treacăt, un doctor (Martin Wimbush), dar intervenţia acestuia nu va aduce nicio scindare şi nicio soluţie pentru deturnarea torentului de iubire în care se zbate protagonista (Keira Knightley). Ea îşi va regăsi alinarea şi echilibrul într-un mod pentru care regizorul filmului (Joe Wright) a ales aceeaşi manieră seacă şi distantă cu care a tratat întregul screenplay (Tom Stoppard). Un tânăr care se îndeletniceşte cu un anumit fel de inactivitate (Bel Ami – Robert Pattison) foloseşte dragostea pentru a se repoziţiona între alte repere sociale decât cele predefinite, un scriitor paralizat, dezorientat şi însingurat (Morgan Freeman), dar cu o disponibilitate psihică remarcabilă, ancorează lângă portul unei familii rănite aflate într-un proces de clarificare emoţională şi îşi reconstruieşte perspectivele, un cuplu venerabil (Jean-Louis Trintignant, Emmanuelle Riva) trăieşte cu disperare dragostea la o intensitate şi o forţă care vor limpezi într-o manieră zguduitoare o situaţie complicată şi tulburătoare.
   Tentaţia moralizatoare a acestor producţii este destul de clară şi este evident că nu toate proiectele existenţiale pot fi rezolvate numai prin intervenţia unui sentiment chiar de amploarea şi universalitatea iubirii, dar aceste filme pot impune ideea după care problemele şi dificultăţile sunt depăşite mai bine, mai uşor şi mai deplin atunci când, pe lângă toate celelalte, vine şi dragostea.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe