Lucrarea, care este o pledoarie
pentru un stil de viață sănătos, normal, în ideea de a „rămâne
sănătoși cât mai lungă vreme“, are la bază cei aproape 40 de
ani de activitate ai autoarei în domeniul sănătății publice și
prevenției în special. Materialul pus la dispoziția cititorilor și
specialiștilor este amplu și bine structurat în 12 capitole, toate
de o importanță egală, având tematici abordate într-un limbaj
accesibil. Acesta este unul din marile merite ale cărții –
accesibilitatea prin termenii folosiți, lucrarea fiind un ghid la
îndemâna tuturor, de specialitate sau nu.
De la definirea noțiunii de sănătate
(„un concept superior care include aspecte privind sănătatea
fizică, mentală, intelectuală, socială și spirituală, toate
într-o strânsă legătură și dependență, care contribuie la
bunăstarea și echilibrul nostru interior“), autoarea ajunge la
analizarea comportamentelor cu risc pentru sănătatea individuală
(fumatul, alcoolul, consumul exagerat de cafea, dependența de
droguri, stresul), a alimentației („hrana consumată nu trebuie să
depășească nevoile organismului; măsura cea mai bună este
cumpătarea; hrana trebuie să fie cât mai variată și să cuprindă
produse alimentare de origine animală și vegetală“). Plusul de
fructe, legume și cereale integrale este, de asemenea, o alegere
bună, în relație directă cu numărul mare de vitamine, minerale
și fitonutrienți pe care le conțin.
În alte capitole ale cărții,
autoarea discută despre comportamentul sexual normal și patologic
(protejat vs neporotejat; educația sexuală la copii și tineri;
comportamentul sexual deviant – nimfomanie, hipersexualitate,
erotomanie; perversiunile sexuale; HIV/SIDA), rolul activității
fizice ca activitate reglatoare a metabolismului organismului uman
(mersul pe jos, exercițiile fizice – înot, ciclism, tenis,
săritul coardei, golf, alergări pe diferite distanțe, fotbal,
volei) și rolul locuinței ca factor de menținere a sănătății
(factorii fizici care influențează starea de igienă a locuinței –
temperatura, umiditatea aerului, lumina soarelui, zgomotul, calitatea
aerului, mucegaiul.
De asemenea, alți determinanți ai
stării de sănătate sunt factorii psihosociali, relațiile dintre
membri familiei, vecini, prieteni, vestimentația și igiena
individuală și somnul. Gândirea pozitivă contribuie la asigurarea
stării de bine (atitudine pozitivă vs atitudine negativă; relaxare
prin muzică). Autoarea menționează și rolul familiei în
menținerea stării de sănătate, definind-o ca „grupul cel mai
important dintre toate grupurile sociale, deoarece ea influențează
și modelează persoana umană (…), adevăratul laborator de
formare a persoanei și personalității“. O importanță mare este
atribuită rolului părinților și anturajului, educației pentru
sănătate („o bună cultură sanitară are o valoare
incomensurabilă (...) este necesară antrenarea întregului corp
medical și sanitar, dar și implicarea sistematică a studenților
mediciniști la acțiuni educativ-sanitare, pentru a deprinde arta de
a comunica, de a se adresa oamenilor și de a-i convinge și pentru a
le trezi interesul nu numai față de boală, ci și față de
menținerea sănătății în general sau în particular“).
„Trebuie găsită totodată și o
rezolvare optimă pentru personalul medico-sanitar, așa încât să
nu mai migreze în alte țări pentru decență profesională și
financiară; se va avea în vedere remedierea unităților
spitalicești existente, învechite și subdotate, cât mai ales
construirea unor spitale moderne și înzestrate după modelele
europene și internaționale performante, care pot soluționa propser
și urgențele medicale, încât să rezolve și ratele crescute de
mortalitate existente“, este altă problemă pe care o punctează
dr. Liana Monica Deac.
Bibliografia selectivă vine în
sprijinul fiecărei teme abordate și fiecărei idei emise, conferind
cărții valoare teoretică și practică.
