Newsflash
Cultură

Popas și drumeţii în ţinutul Neamţ

Popas și drumeţii în ţinutul Neamţ

Unul dintre cele mai frumoase judeţe ale ţării este ţinutul Neamţ. Fără intenţia de a alcătui un ghid, încerc să accentuez unele impresii personale, bazate pe cercetări efectuate pe teren.

Biserica manastirea Horaița
Mănăstirea Horaița

 

Unul dintre cele mai frumoase judeţe ale ţării este ţinutul Neamţ – denumire mai potrivită pentru a sublinia caracterul de entitate geografică și culturală a zonei și a evita astfel variaţiile administrative ale graniţelor sale. Fără intenţia de a alcătui un ghid, încerc să accentuez unele impresii personale, bazate pe cercetări efectuate pe teren.

Apropierea verii și a zilelor de vacanţă ne îmbie de pe acum să ne facem planuri de plimbări, în locuri necunoscute sau pe care le revedem cu drag. Generaţii după generaţii s-au perindat în diferite epoci pline de frământări cu scurte momente de liniște, lăsându-le urmașilor acea mare bogăţie spirituală și materială ce constituie patrimoniul nemţean – siturile arheologice din neolitic sau ale culturii geto-dacice, folclorul și arta populară, arhitectura din lemn a construcţiilor ţărănești ca și cea din piatră a bisericilor și mănăstirilor, împodobite cu fresce și icoane.

Nu doresc să alcătuiesc un ghid al judeţului Neamţ – există numeroase publicaţii ca material documentar – ci să accentuez unele impresii personale, evident subiective, legate de cercetările de pe teren și bucuria cunoașterii realizărilor datorate unor oameni deosebiţi. Și-așa cum spunea cronicarul Ion Neculce „nasc și la Moldova oameni”, și aici în Neamţ vieţuiesc cercetători pasionaţi ai vestigiilor, valorificându-le în studii de specialitate, expoziţii și muzee, în donaţii generoase și alte acţiuni culturale. Iar restauratorii, cu mâinile lor de aur salvează și conservă pentru posteritate comorile trecutului.

În Piatra Neamţ, părintele Constantin Matasă (1878-1971) și-a închinat ani buni din viaţă săpăturilor arheologice, fiind considerat părintele arheologiei nemţene și ctitorul Muzeului de Istorie și Arheologie din oraș (unul dintre cele mai vechi din Moldova – 1934) ce-i poartă numele, ca și o sală omagială din muzeu. Și, ca un bun creștin, a înălţat la Piatra și splendida biserică Precista Veche.

Operele artiștilor nemţeni

La vechile descoperiri privind una dintre cele mai importante culturi eneolitice din Europa, cultura Cucuteni (mileniile IV-III î.Hr.), s-au adăugat impresionantele rezultate ale tinerilor arheologi, expuse la Muzeul „Civilizaţia Cucuteni”, inaugurat la Piatra Neamţ în anul 2005, sub conducerea regretatului Gheorghe Dumitroaia. Acest muzeu reprezintă mândria orașului și a ţării, oferind publicului larg o bogăţie inestimabilă de piese ceramice de o valoare documentară și artistică excepţională – superbele vase pictate în două și trei culori, altarele și figurinele antropomorfe. Muzeul este organizat într-o frumoasă clădire din centrul orașului, în arealul cultural ce cuprinde Turnul cu ceas și Biserica lui Ștefan cel Mare, vestigiile Curţii Domnești, conservate și protejate în situri, precum și muzeele de artă și de etnografie.

Un alt monument arhitectonic, datând din 1930, găzduiește colecţiile muzeului de artă: picturi și sculpturi ale artiștilor români de la sfârșitul sec. XIX și până în contemporaneitate. De un deosebit interes se bucură operele artiștilor nemţeni, ca Viorel Lascăr, pictor, grafician și promotor al modernismului, Iulia Hălăucescu, o mare acuarelistă, și Aurelia Vasiliu-Gheaţă, creatoare de tapiserii în stil tradiţional.

Cercetarea tradiţiilor populare

Până acum câteva decenii nu existau decât puţine cunoștinţe despre etnografia judeţului Neamţ, exceptând Valea Bistriţei, cercetată de mari specialiști din ţară înainte de instalarea lacului Izvorul Muntelui-Bicaz. Datorită unei alte personalităţi nemţene, etnografa Elena Florescu – care și-a dedicat întreaga carieră cercetării acestui domeniu – au apărut Muzeul de Etnografie din Piatra-Neamţ, cât și secţia de etnografie a Muzeului de Istorie și Etnografie din Târgul Neamţ. În numeroasele sale lucrări de specialitate a insistat asupra arhitecturii laice și religioase, portului și textilelor populare din zonele etnografice ale judeţului Neamţ. Această rodnică activitate a fost preluată de tinerele muzeografe Florentina Buzenschi și Roxana Dumitru, prin lucrări știinţifice, expoziţii, achiziţii și organizarea în fiecare an a Festivalului „Lada de zestre”, prin care se urmărește continuarea cercetării tradiţiilor populare.

Piese-unicat din Oligocen

În apropiere, se află Muzeul de Știinţele Naturii cu colecţii reprezentative pentru fauna și flora judeţului, dar și cu piese-unicat datând din Oligocen (acum 38-24 milioane de ani) – pești fosili și alte vieţuitoare marine descoperite pe munţii ce străjuiesc orașul Piatra Neamţ - Cozla, Pietricica și Cernegura, rămase după retragerea Mării primordiale Tethys, ce a acoperit aceste ţinuturi. Eforturile susţinute ale micului colectiv de cercetători, condus de dr. Mihai Ciobanu, a dus la dezvoltarea acestui muzeu, care fiinţează în clădirea dăruită de părinţii istoricului Iulian Antonescu. Acest muzeograf a fost director al Muzeului de istorie și arheologie din Bacău, care-i poartă numele și a păstorit pentru o vreme mult prea scurtă muzeele României în calitate de președinte al comitetului naţional ICOM (Consiliul International al Muzeelor).

Nu putem să nu ne oprim și la muzeele memoriale, cu profil literar dar și de turism cultural. Muzeul Memorial „Calistrat Hogaș” din Piatra-Neamţ, deschis în casa scriitorului donată de fiica sa, ilustrează drumeţiile acestuia prin judeţ atât de frumos prezentate în cartea sa „Pe drumuri pe munte”. O altă casă memorială este Casa Memorială „Alexandru Vlahuţă”, aflată în incinta mănăstirii Agapia, donată de sora scriitorului și dedicată autorului „României pitorești” – una dintre primele lucrări care ilustrează potenţialul turistic al României, dar și frumuseţea meleagurilor nemţene. Însă cea mai importantă și mai atrăgătoare este Casa Memorială „Ion Creangă” din Humulești, atât de dragă românilor, și care ar trebui vizitată măcar o dată în viaţă.

Descoperiri vechi și noi

Am încercat să punctăm doar câteva dintre comorile judeţului Neamţ, dar dragă călătorule, nu „înclămpa” ușa în urma ta, ci las-o deschisă ca să revii și să te bucuri de noi descoperiri.

Prin satele cu case care încă păstrează elementele decorative în lemn crestat vei putea vedea mici colecţii care caută să salveze obiecte tradiţionale, după exemplul Muzeului artistului popular Neculai Popa de la Târpești. Acest muzeu atrage mulţi vizitatori și pentru creaţia originală a artistului – sculpturi în lemn și piatră, diferitele interpretări de măști în stil tradiţional și deosebitele linguri cu motive antropomorfe. Există în zonă și Muzeul lingurilor de lemn, înspre Câmpulung Moldovenesc.

Pe lângă marile și cunoscutele mănăstiri, adăpostite printre poieni și păduri, te așteaptă alte obiective arhitectonice, precum Mănăstirea Horaiţa (foto), atent restaurată, cu o deosebită pictură interioară în stil neo-bizantin, datorată unor talentaţi artiști ieșeni. În apropiere se află schitul Horăicioara, cu izvorul său ţâșnind din stâncă, spre alinarea suferinţelor trupești și sufletești. La mănăstirea Agapia, pe lângă bine-cunoscutele și aromatele șerbeturi, mâini firave dar pricepute au reînviat vechiul meșteșug al olăritului, modelând căniţe, blide viu colorate și păsăruici albe, din lut.

Iar, la plecare, cinstește cu o ulcică de vin nou acele nestemate culinare, meritând să fie înscrise în patrimoniul naţional, sărmăluţele (max. 4 x 3 cm), „învălite” în foi de podbal (Tussilago farfara) o plantă medicinală din familia Asteraceae, denumită popular brusturel, cenușoară, limba vecinei, gușa găinii. Podbalul conţine mai mulţi alcaloizi toxici, la fel ca și rubarba. De aceea trebuie folosit cu știinţă!

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe