Newsflash
Cultură

Poveste de iarnă

de Paula ROMANESCU - feb. 20 2013
Poveste de iarnă
   Şi-a fost (pentru a 22-a oară) Festivalul Internaţional de Poezie Mihai Eminescu – „Porni Luceafărul“, la mal de Dunăre – Drobeta-Turnu Severin, Orşova, cu un popas la Băile Herculane. După rază de Luceafăr, poeţi, critici literari, plasticieni, cu toţii slujitori ai limbii dorului, sosiţi din Republica Moldova (ţara românească pentru care Eminescu a fost ales judecător şi martor în procesul de preaînaltă cumpănire a dreptului la recunoaştere a înveşnicirii neamului prin cuvânt), din Serbia (Banatul „cel de pe celălalt mal al Danubiului, unde Societatea literar-artistică „Tibiscus“ de la Uzdin editează lunar „o foaie adevărată“); poeţi de expresie românească din Germania, de prin tot ţinutul limbii române, artişti pictori, numismaţi, colecţionari, reprezentanţi media, profesori, elevi, cititori, oameni pentru care Ziua naţională a culturii româneşti (15 ianuarie) înseamnă în primul rând închinare „La steaua“. Laudă diriguitorilor culturali şi primăriilor din amintitele oraşe unde s-a desfăşurat a XXII-a ediţie a Festivalului Eminescu, plecăciune stăreţiei şi slujitorilor altarului de la Mânăstirea „Sfânta Ana“ din Orşova, pentru înalta lecţie de spiritualitate şi luminare creştină.
   Nu despre cele două zile ale Festivalului, dense în evenimente, voi aminti în prezenţa mărturie, ci despre un fenomen artistic de o mare gingăşie în măsură să „ne mângâie tristeţea, amintirea, faptele şi setea de tot ce-a fost... şi nu va mai fi vreodată“ – pictură naivă realizată de români trăitori în Banatul sârbesc şi reunită într-o vastă expoziţie retrospectivă (1962–2012) la Căminul Cultural „Doina“ din Uzdin, expoziţie despre care ne-a adus veşti şi materiale convingătoare poetul-ziarist, redactor şef al revistei „Tibiscus “ (Voivodina – Serbia), Vasile Barbu.
   Cu toate neajunsurile pe care românii din ţara prietenă, cetăţeni sârbi, le mai resimt cu privire la drepturile lor de minoritari (mai precis cu modul de respectare a acestora), ei nu numai că ştiu de „bucuria de a crea în frumos“, dar resimt anii (pe)trecuţi în lumea poveştilor transpuse în pictură ca „ani de aur, ani de bucurii“, cu „vise izvorâte din praf de lună“, când „culori din gândurile icoanelor“ refac singurul paradis de care avem ştire cum că nu ne-ar fi deloc interzis: locul nostru de sub cer în care, prinzând rădăcini, putem ajunge până la stele.
   Cine sunt expozanţii, creatorii ale căror lucrări (ca tot atâtea chipuri ale bucuriei) se înscriu în „anii de aur“ ai picturii naive din Banatul sârbesc în care se vorbeşte româneşte? Să-i numim, bucurându-ne sufletul la vederea lumii de poveste în care aceştia  ne invită – copii mari şi înţelepţi cu suflet de floare: Maria Bălan, Florica Cheţ, Anuţa Dolamă, Sofia Doclean, Stela Giura, Viorica Iepure, Sofia Ionaşcu, Todor Ionaşcu, Adam Mezin, Mărioara Motorojescu, Ileana Oalge, Steluţa Ţăran, Ofelia Spăriosu, Ion Rămianţ, Ana Onciu, Florica Puia, Anuica Măran. Majoritatea pictorilor uzdineni reuniţi în ampla expoziţie colectivă „Ani de aur, ani de bucurii“ s-au născut prin anii ’50 ai secolului trecut. E ca şi cum am spune: „Da! veşnicia s-a născut la sat“.
   Temele predilecte – nunta, sărbătorile de iarnă, joaca, secerişul, idila, hora satului, muncile câmpului, ograda, sfânta familie, bâlciul, maternitatea, icoana, viaţa ca spectacol, natura ca scenă, anotimpurile ca evantai de culori. Să fie chiar din întâmplare că toţi pictorii aceştia au participat de nenumărate ori la expoziţii „atât în ţară, cât şi în România“ (excelentă recunoaşterea apartenenţei la ţara ai cărei cetăţeni sunt şi, deopotrivă, al statutului lor de români cu graiul botezat în limba doinei)? Nu puţini au ajuns şi prin Suedia, Franţa, Italia, Germania, Austria, Israel, Spania etc., de unde s-au întors acasă cu premii invidiabile, expoziţiile lor (personale sau colective) fiind de numărul zecilor şi sutelor. Trăsătură comună: toate lucrările sunt un imn de slavă portului popular ca simbol de curăţenie sufletească şi frumuseţe nealterabilă.
   Priviţi cu sufletul lucrările lor şi, sigur, vă veţi simţi mai fericiţi ca după o călătorie prin lumea poveştilor cu feţi-frumoşi şi cosânzene, cu ierni diafane şi veri, şi primăveri şi toamne, dar cu un singur anotimp – al bucuriei.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe