Am avut numeroase ocazii să mă pronunț
asupra lucrărilor semnate de prof. dr. Ștefania Kory Calomfirescu, nu
numai asupra celor de specialitate, ci și despre cele care au privit, in
extenso, istoria medicinii clujene în special și a medicinii românești în
general. Ajunge să amintesc titluri precum „Academicianul Constantin
Bălăceanu-Stolnici. Promotor al școlii românești de neurologie și de
geronto-geriatrie” (2014), „Actualități în accidentele vasculare cerebrale. De
vorbă cu academicianul Constantin Popa” (2013), „Profesorul dr. Victor Papilian.
Întemeietor al anatomiei clujene și al primei societăți de antropologie din
România” (2015), „Despre marele profesor Iuliu Hațieganu” (2016), sau „Drum
spinos. Un început în profesia medicală” (2016).
Nu
în ultimul rând, trebuie amintite cele două titluri care fac obiectul premiului
„Iuliu Hațieganu” al Academiei Române pe anul 2014, secțiunea Științe medicale:
„Despre profesorul dr. docent Dumitru Dumitrașcu și evoluția școlii de
gastroenterologie clujeană” și „Profesorul dr. doc. Crișan Mircioiu despre mari
personalități medicale” – cărți din ciclul „Mari personalități ale medicinei
clujene”.
Iar cea mai recentă lucrare a autoarei – Despre
savantul Gheorghe Marinescu și colaboratorii săi – repune în drepturile
firești nu numai numele neurologului Gheorghe Marinescu, ci și numele unor
personalități de talia lui Arthur Kreindler, Oscar Sager, Ion Minea, Vlad
Voiculescu, Victor Babeș, Gh. Asachi, N. Ionescu-Sisești, C. I. Parhon,
Constantin Buicliu sau N. Kalinderu. Monografia este un demers scriitoricesc
atent, care ușurează lectura și înțelegerea. Gheorghe Marinescu a fost unul
dintre fondatorii histochimiei moderne prin studiile asupra oxidazelor
sistemului nervos și a emis concepția originală asupra mecanismului
fiziopatologic al isteriei. De asemenea, a contribuit la realizarea primului
film științific din lume: „Tulburările mersului în hemiplegia organică” – în
1898.
