Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  LIFESTYLE  »  Cultură

PREROGATIVE, RECOMANDĂRI, ELEMENTE INEDITE

Viața Medicală
L. DANIELESCU vineri, 28 mai 2010

    Acum câteva luni, un dermatolog din Belgia s-a adresat Ordinului Medicilor (OM), întrebând dacă o cosmeticiană poate efectua, în locul lui, tratamente de epilaţie cu ajutorul laserului. După cum relatează revista bruxelleză LE GENERALISTE, în nr. 957, Consiliului Naţional al OM nu i-a fost uşor să răspundă, deoarece nu există nicio prevedere foarte precisă referitoare la utilizarea laserului în scopuri medicale, nici măcar dacă e vorba de o „simplă“ epilare, chiar fără a exista vreo patologie subiacentă. Până la urmă, solicitantul a fost informat că dacă tratamentul cu laser este utilizat pentru diferite afecţiuni ale pielii (anomalii vasculare, alterări pigmentare, cicatrici patologice, hirsutism etc.), e considerat drept act medical şi efectuarea lui trebuie să fie asigurată de un medic care are experienţa necesară. (...)

În ceea ce priveşte epilarea cu laser, OM din Belgia consideră că şi în cazul în care medicul constată că nu există vreo patologie subiacentă, este în interesul pacientului ca recurgerea la asemenea tehnici să fie strict reglementată, în sensul definirii competenţelor necesare, precum şi a asigurării condiţiilor de igienă şi securitate. În aşteptarea unei asemenea legislaţii, ţinând seama de efectele ce le poate avea asupra sănătăţii folosirea laserului, OM estimează că, în absenţa unei pregătiri profesionale recunoscute oficial, utilizarea tehnicilor amintite chiar şi în scopul unei simple epilări este o prerogativă a medicului ce are o pregătire în acest sens. Legislaţia actuală nu permite medicului să delege o cosmeticiană pentru a executa un asemenea act.
Tromboflebita este subiectul unui alt articol din acelaşi număr al săptămânalului belgian şi se referă la cercetările unor specialişti olandezi în acest domeniu. Ei au studiat mai ales cazurile în care tromboflebita (TF) este (sau poate fi) însoţită de o tromboză venoasă profundă (TVP). Argumentele furnizate de literatura de specialitate care se referă la o asemenea asociere sunt serioase şi solide: după unii autori, se pare că TVP se întâlneşte la 53% dintre suferinzii de TF. Iar riscul de TVP ajunge la 2,7% după şase luni de la declanşarea bolii. Studiile arată că şi localizarea TF are importanţă, mai ales că tromboflebita distală este adesea asociată varicelor, în timp ce TF proximală, ca şi TVP indică o hipercoagulabilitate. În ceea ce priveşte diagnosticul, specialiştii olandezi susţin că examenul fizic nu este întotdeauna suficient pentru a evalua corect până unde ajunge un trombus şi dacă acesta atinge sistemul venos profund. Nici durerile şi semnele clinice nu permit să se afirme dacă e vorba de o TF cu sau fără TVP. Întrucât relaţia dintre TF şi TVP pare probabilă, autorii studiului au vrut să verifice dacă heparina de mică greutate moleculară (HMGM) administrată pacienţilor cu TF poate preveni apariţia unei TVP. Şi rezultatele obţinute arată că HMGM este, realmente, eficace. (...)
Articolul integral îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.