Nu este suficient de clar dacă a
crede în minuni este un curaj sau altceva. Mai degrabă se poate datora unui
elan, minunat pentru cei care-l posedă, pentru că întreţine până în ultima
clipă efortul şi combativitatea încrezătoare. De această calitate beneficiază
în cea mai mare măsură oncologii, cei care luptă cu nemiloasa boală neoplazică.
Totuşi, să nu exagerăm titrând: Minunile
fac parte din viaţa noastră de fiecare zi, interviul luat, în numărul 19
din iulie – august a.c., al revistei MEDICA
ACADEMICA, dlui conf. dr. Alexandru Irimie, directorul Institutului
Oncologic Cluj-Napoca. De altfel, nu ştim dacă aceste cuvinte aparţin dsale sau
dnei redactor şef Delia Budurcă, autoarea interviului.
Dna prof. dr. Maria Dorobanţu, şefa
Clinicii de Cardiologie din Spitalul de Urgenţă Floreasca, înregistrată de
Raluca Băjenaru, susţine: Competenţele
medicale din România au nevoie de aparatură pentru a-şi realiza potenţialul. Dar
de privilegierea gândirii clinice nu? La 88 de ani, acad. Constantin
Bălăceanu-Stolnici lucrează cu o vitalitate neobosită, continuând să ocupe
podiumul superior al medicinii româneşti. Cu experienţa sa inegalabilă dsa
poate afirma: Există o politică de
marginalizare şi dispreţ a activităţii ştiinţifice. Dl prof. dr. Florin
Mihălţan şi colab. se întreabă şi ne întreabă: BPOC-ul vârstnicului – un altfel de BPOC? Se pare că la această
întrebare răspunsul este afirmativ, dacă ţinem seama de aspectele
epidemiologice reflectate de morbiditate, mortalitate şi de posibilele
explicaţii ale particularităţilor de manifestare a acestei afecţiuni la
vârstnici. Pentru a face un diagnostic corect, articolul răspunde şi la o altă
întrebare: ce ar trebui să căutăm la vârstnic?
Urmare din numărul anterior: Hemofilia astăzi – între handicap şi
normalitate, partea a II-a, continuă trecerea în revistă a acestei boli
care a influenţat destine nu numai în medicină, dar şi în istoria Franţei, unde
a decimat urmaşii Caterinei de Medicis, transmiţătoarea feminină a defectului
hematologic la bărbaţi. Provincia mai este reprezentată şi prin: Trei cazuri de sepsis ilustrative cu
calcularea scorurilor de diagnostic, prezentate de dr. Laura-Daniela
Marinău din Craiova. Se ştie că insuficienţa hepatică acută se caracterizează
prin debutul brusc al icterului şi al tulburărilor neurologice la un pacient
fără o boală hepatică preexistentă. Urmează disfuncţia rapid progresivă şi
insuficienţa multiplă a diverselor organe. Tratamentul este schiţat de prof.
dr. Mihai Voiculescu şi dr. Elena Rusu în referatul: Rolul sistemelor extracorporale suportive hepatice în tratamentul
insuficienţei hepatice acute. Mergând pe urmele lui Virchow, care a
formulat încă din 1856 triada patogenică a trombozei venoase profunde, trei
reprezentanţi ai excelenţei medicale din Iaşi: dr. Iulia-Cristina Roca, dr.
Viviana Aursulesei şi dr. Mihai Dan Datcu discută Tromboliza locală ghidată pe cateter în tromboza venoasă profundă –
între risc şi beneficiu.
Dr. Mircea
Olteanu, cunoscut promotor al Asociaţiei Spitalelor din România, se referă la Carta profesionalismului medical în secolul
XXI.
În încheierea numărului de
revistă, se găseşte comunicarea, interesantă pentru publiciştii din domeniul
sanitar, Infoxicarea sau Cine e
responsabil de specializarea jurnaliştilor pe sănătate?, sub semnătura dnei
Maria Vasilescu.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe