– Anul trecut ne-am bucurat de un număr
mare de medici prezenţi la conferinţă, anul acesta ne-am dori să avem şi mai
mulţi medici alături de noi. Ei sunt vectori importanţi în diagnosticarea
tulburărilor de spectru autist, de aceea Colegiul Medicilor din România acordă
17 credite medicilor prezenţi la cele trei zile ale Conferinţei internaţionale
ABA. Accentul ediţiei de anul acesta este pe formarea specialiştilor locali
prin expunerea lor la bunele practici şi la rezultatele studiilor atât pe ABA,
cât şi pe cauzele şi comorbidităţile în autism. Conferinţa internaţională ABA
2015 se doreşte a fi un eveniment ştiinţific cu aplicare directă pentru
psihologi, psihiatri, lopopezi, dar şi pentru părinţi, medici şi cadre
didactice. Vor fi prezentate lucrări bazate pe studii de caz, pe experienţa
clinică vastă, rezultatele unor cercetări în laborator, instrumente prezentate
prin filmări în terapie. Ne dorim ca prin acest eveniment să continue formarea
anuală în terapia ABA prin abordarea noilor descoperiri şi practici internaţionale.
În aceeaşi măsură, ne dorim ca prin prezenţa medicilor de familie la eveniment,
să creştem gradul de aplicare a screening-ului, iar prin prezenţa medicilor
specialişti să întărim colaborarea între toţi cei implicaţi în recuperarea
persoanelor cu tulburare de spectru autist.
– Ce semnificaţie are acreditarea conferinţei de către Behavior Analyst
Certification Board?
– Behavior Analyst Certification Board
(BACB) este singura instituţie din lume de acreditare a practicienilor ABA.
Acreditarea specialiştilor ABA de către BACB este măsura profesionalismului în
domeniu. Certificarea conferinţei de aceeaşi instituţie este o garanţie că
evenimentul se ridică la standardele impuse de BACB şi la nivel cu celelalte
conferinţe din lume pe aceasta temă. Aşa cum medicii şi psihologii primesc
credite din partea colegiilor naţionale, tot aşa terapeuţii ABA cu acreditare
BACB vor primi până la 10 credite internaţionale pentru audierea lucrărilor
lectorilor internaţionali. Mai mult, doctorul Neil Martin vine din Marea
Britanie pentru a prezenta specialiştilor români cele mai recente modificări
realizate de BACB pentru stabilirea profesiei, precum şi oportunităţile
practicianului ABA. Aducem la Bucureşti şi alţi patru specialişti de renume
mondial în analiza aplicată a comportamentului: William L. Heward şi Miguel
Caio din Statele Unite, Christos K. Nikopoulos din Marea Britanie, şi Jens Erik
Skar din Norvegia. Ei vor acoperi de la teme generice, precum schimbarea de
comportament pentru o lume sustenabilă, la unele teme specifice, precum
proceduri de scădere a probabilităţii comportamentului neadecvat sau intervenţii
inovatoare bazate pe tehnologia video pentru persoanele cu tulburări de spectru
autist. Cea de a treia zi, dedicată autismului, va fi deschisă de românul
Sergiu P. Paşca, cercetător în psihiatrie şi ştiinţe comportamentale la
Stanford University. El va fi alături de noi printr-o video conferinţă live şi
ne va vorbi pe tema „Direcţii de cercetare în înţelegerea bazelor biologice ale
autismului”, o temă atât de sensibilă.
– Cum
aţi perceput transformările domeniului terapiei ABA în România pe parcursul
celor patru ediţii ale conferinţei? Dar ale accesului persoanelor care ar avea
nevoie de ABA la aceste terapii?
– ABA este în continuă dezvoltare în
România. În acest moment există deja 13 specialişti certificaţi, cu mult peste
ceea ce există în ţările vecine. În Bulgaria încă nu există specialişti, în
Ungaria sunt doar doi specialişti acreditaţi, câte unul în Moldova şi în
Turcia, iar în Rusia sunt cinci terapeuţi ABA acreditaţi BCBA (Board Certified
Behavior Analyst). Există o cerere foarte mare din partea psihologilor care
doresc să participe la cursuri de formare continuă în terapia comportamentală,
lucru care confirmă dorinţa lor de informare şi implicit îmbunătăţirea
serviciilor oferite. În Bucureşti există din ce în ce mai multe centre de
terapie, printre care se numără şi centrele ATCA şi Help Autism. În Capitală
cel puţin, accesul la terapie este mai facil decât acum patru ani, când am
organizat prima ediţie a Conferinţei ABA. Am constatat că vârsta la care copiii
sunt incluşi într-un program intensiv de terapie a scăzut. Anul trecut am avut
în centru copii care au început terapia în intervalul de vârstă 1 an şi 6 luni
– 2 ani. Începând terapia la aceasta vârstă, şansele de recuperare cresc
considerabil. În ţară situaţia nu este la fel de bună, însă la conferinţă vor
fi prezenţi psihologi şi părinţi din cadrul asociaţiilor care oferă servicii
pentru copiii cu autism din oraşe precum Iaşi, Galaţi, Cluj, Craiova, Piteşti.
An de an vin din ce în ce mai mulţi pentru că ştiu că vor afla informaţii care
vor contribui la îmbunătăţirea calităţii serviciilor oferite.
– Există intervenţii care dau rezultate mai bune decât altele sau totul
se adaptează în funcţie de nevoile copilului?
– În cadrul analizei comportamentale
aplicate există o serie de tehnici care sunt alese în funcţie de nevoile fiecărui
copil în parte. Un copil cu un grad mare de afectare (autism infantil şi
întârziere mentală) va lucra mai mult structurat, necesitând multă repetiţie
pentru dezvoltarea abilităţilor. Un copil care este diagnosticat cu o afectare
mai uşoară în cadrul tulburării de spectru autist (TSA) va lucra mai mult
incidental, iar abordarea va fi prin prisma Verbal
Behavior.
– Există supraspecializări în rândul psihologilor sau fiecare aplică o
combinaţie între diferitele tehnici, în funcţie de problemele copilului?
– După terminarea facultăţii, psihologul
urmează o formare: se specializează într-o formă de psihoterapie sau psihologie
clinică. Psihologul clinician face evaluarea, iar psihoterapeutul face intervenţia
propriu-zisă. Din păcate însă, psihoterapia este o metodă aplicabilă copiilor
cu TSA doar după vârsta de 6 ani, şi doar în cazul celor care recuperează
limbajul conform vârstei cronologice. Un copil diagnosticat cu autism trebuie să
înceapă terapia încă de la 1 an şi jumătate – 2 ani. La această vârstă, metoda
cea mai potrivită este ABA. Pentru a se specializa în această metodă,
psihologii pot urma un curs de RBT (Registered Behavior Tehnician). Acest curs
va fi susţinut de un specialist acreditat în terapia ABA şi presupune training
iniţial pentru 40 de ore. Ulterior cursului, cei care devin RBT vor trebui să
lucreze sub supervizare.
– Revenind
la întrebarea de la început, cum decurge colaborarea cu medicii în depistarea şi
trimiterea cazurilor de autism?
– Putem spune că de la an la an avem o
colaborare mai bună. Ne contactează din ce în ce mai multe familii care sunt
direcţionate către noi de către medicii psihiatri. În situaţia în care familia
ajunge la evaluarea psihologică fără a consulta şi medicul, sunt directionaţi
de noi către acesta.
