Newsflash
Cultură

Proiecţii psihice ale bolii

de Dan LĂZĂRESCU - sept. 7 2012
Proiecţii psihice ale bolii
   Numărul 54 (iunie 2012) al periodicului trimestrial Buletinul Asociaţiei Balint se deschide cu o continuare. Respectiv, medicii Marinela Degeratu, Iulia Enăchescu, Oana A. Şuteu şi profesorul Dan L. Dumitraşcu continuă să se ocupe de o serie de teme de cercetare prezentate la al XXI-lea Congres de psihosomatică, desfăşurat la Seul, la care aceştia au participat şi despre care au mai scris în numărul anterior. Subiectele ce au reţinut atenţia autorilor vizează factori implicaţi în investigarea psihosomatică a pacienţilor, cu accent pe abordarea multidisciplinară a acestora. O serie de comunicări prezentate la acea reuniune au un interes aparte pentru balintieni. Este vorba de lucrări precum: „Axul creier–ficat. Rolul sistemului nervos autonom în fiziologia ficatului“, care abordează rolul reglator al encefalului în anumite funcţii hepatice; „Rolul citokinelor în reglarea axului hipotalamo-pituitar-adrenal“, legat de noile cerinţe de tratament privind unele clase de antidepresive, dar şi de rolul citokinelor în neuroinflamaţia indusă de stres; „Efectele elementelor componente ale muzicii la nivelul fluxului sanguin şi al sistemului nervos autonom“; apoi, unele comunicări despre sindromul oboselii cronice şi îngrijirea medicală primară.
   Un articol interesant vizează relaţia dintre stres şi miopie, semnat de psih. dr. Monica Petrescu (Bucureşti). După opinia autoarei, înţelegerea aspectelor psihice implicate în realizarea percepţiei vizuale este extrem de importantă în procesul de decelare a cauzelor profunde ce determină apariţia miopiei. Identificarea acestora nu numai că ar oferi o şansă suplimentară eficientizării antrenamentelor moderne de recuperare a acuităţii vizuale de către miopi, altfel tot mai numeroşi, dar poate servi şi la instituirea unor măsuri profilactice menite să reducă incidenţa acestei tulburări oculare. „Vederea – notează Monica Petrescu – se realizează, în mare parte, în minte“. De aceea, „latura mentală a vederii este poate mai importantă decât cea fizică“. Fapt e că doar la 1–2% din populaţie miopia e prezentă la naştere sau la vârste foarte fragede. S-a demonstrat însă că „stresul indus de suprasolicitarea şcolară este o cauză importantă în apariţia miopiei. (…) Problemele vederii sunt frecvent produse de un stres prelungit al sistemului vizual, precum şi de pattern-uri defectuoase de activitate musculară a ochilor“. Dar miopia se mai poate instala şi atunci când o persoană se confruntă cu o situaţie neclară sau cu ceva ce nu doreşte să vadă, deoarece este prea traumatizant. Însă „nu evenimentul traumatic în sine este, de fapt, cauza, ci modul cum candidatul la miopie îl gestionează în sistemul său propriu“. Ţinând seama de toate aceste conexiuni ale vederii cu corpul, creierul şi emoţiile noastre, autoarea conchide că „prin descifrarea componentei emoţionale şi mentale a miopiei, şansa de recuperare a vederii normale creşte semnificativ la toate vârstele“.
   Dr. Csilla Moldovan (medic de familie din Mădăraş-Ciuc) este o foarte activă şi consecventă colaboratoare a acestei publicaţii. De astă dată, se ocupă de unele implicaţii sociale în patologia pensionarilor. Pornind de la ideea că există o corelaţie între statutul social al bolnavului şi boală, autoarea arată că, odată pierdut locul ocupat în ierarhia socială, imaginea despre sine se alterează, ceea ce duce la depresie şi demoralizare – factori determinanţi în patologia caracteristică vârstei a treia. „Când siguranţa zilei de mâine dispare, rămân disperarea, tristeţea şi demoralizarea“, remarcă, pe bună dreptate, autoarea. „Boala deja existentă la vârsta pensionării se agravează când individul simte că a pierdut bătălia cu viaţa.“ Aici e cazul să intervină medicii, care „trebuie să abordeze aceşti bolnavi luând în considerare implicarea socialului în etiopatogenia bolii“. Căci implicarea activă şi nu formală a medicului în relaţia cu bolnavul poate ajuta suferindul să-şi refacă imaginea asupra propriei persoane şi să-şi recapete respectul de sine.
   De când urmăresc acest periodic balintian, am observat – şi am şi scris – că, dintre textele publicate, unele din cele mai atractive sunt cele care se referă la cazuri concrete, dezbătute în grupuri de profil. În numărul de faţă, cititorilor li se oferă un amplu grupaj de asemenea cazuri. Sub titlul „Are cineva un caz?“, psih. Irina de Hillerin (Bucureşti) prezintă nu mai puţin de şapte asemenea întâmplări, pe care le descrie „ţinând cont de trei etape ale evoluţiei unui grup Balint: prezentarea cazului, identificările şi fantazările grupului şi concluzia celui care a adus cazul“. Iar cazurile respective sunt elocvente, cei interesaţi găsind multe lucruri demne de reţinut.
   Din acest număr, mi-a atras atenţia şi eseul intitulat „Drumul până la Golgota şi dincolo de ea“, în care specialista în estetică Baka Dorottya (Budapesta), căutând să răspundă la întrebarea „Cum poate vindeca arta?“, încearcă să pătrundă în adâncul relaţiei artă–terapie şi al raportului acesteia cu psihoterapia. De asemenea, cei interesaţi pot găsi prima parte a unui studiu despre modelele psihoanalitice ale minţii, prezentat de dr. Kenneth Sanders la a 17-a Lectură memorială Michael Balint, recenzia cărţii „Balint Group Training – Theory and Application“, semnată de prof. dr. Leslav Pytka, de la Universitatea din Varşovia, ca şi un amplu anunţ despre ediţia 2013 a premiilor internaţionale „Balint“ pentru studenţii în medicină.
 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe