Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  LIFESTYLE  »  Cultură

Provocări pentru politicile de sănătate

Viața Medicală
Dr. Mihail CĂLIN vineri, 15 iunie 2012
         Numărul din martie al revistei MARAMUREŞUL MEDICAL se deschide cu analiza „Riscuri noi şi emergente, provocare majoră în relansarea politicii de sănătate şi securitate în muncă (SSM)“, realizată de dr. Didi Surcel. Aflăm că, potrivit Agenţiei Europene pentru Securitate şi Sănătate în Muncă, un risc emergent vizând SSM este orice risc nou (inexistent anterior sau apărut în urma unor noi procese, tehnologii, tipuri de locuri de muncă, schimbări sociale sau organizaţionale, dar şi prin percepţia schimbată asupra unor probleme vechi) sau în creştere (probabilitatea expunerii la pericole, agravarea efectelor acestora asupra sănătăţii lucrătorilor). Deşi grevat de o structură greoaie, erori de ortografie şi repetarea unui paragraf, articolul descrie pertinent caracteristicile majore ale perioadei actuale cu impact asupra subiectului discutat (globalizarea, modificarea tehnologiilor, informatizarea, migraţia lucrătorilor), ca şi originea riscurilor emergente (lipsa activităţii fizice, complexitatea noilor tehnologii, disconfortul termic, telefonia mobilă, expunerea la radiaţii, vibraţii sau poziţii incomode, introducerea frecventă a noilor tehnologii, volumul tot mai mare de informaţii, presiunea termenelor de execuţie a obiectivelor, volumul crescut al sarcinilor).
         Prof. dr. Ştefania Kory Calomfirescu discută despre clasificarea accidentelor vasculare cerebrale, în contextul în care bolile cerebrovasculare reprezintă, în ţările industrializate, a treia cauză de deces. Reţinem că, în Clinica de neurologie Cluj-Napoca, patologia vasculară cerebrală reprezintă 44% din totalul internărilor şi circa 80% din internările de urgenţă. Remarcăm, de asemenea, nu pentru prima dată, că autorii români sunt nevoiţi să apeleze la date epidemiologice din alte ţări – un alt indiciu asupra preocupării decidenţilor noştri pentru starea de sănătate a populaţiei.
    Măsurile de resuscitare cardiopulmonară au fost intens promovate în ultima perioadă, dar situaţiile în care acestea nu trebuie aplicate sunt mai puţin cunoscute. Dr. Vasile Daraban reaminteşte în articolul „Do not resuscitate“ că, în şocul septic, accidentul vascular cerebral acut, cancerul metastatic şi pneumonia severă, probabilitatea de reuşită a resuscitării se apropie de zero, şansele fiind extrem de scăzute şi în hipotensiuni arteriale, insuficienţa renală acută, afecţiuni cronice, boala Alzheimer, la pacienţi decerebraţi etc. Criteriile de iniţiere sau abandonare a resuscitării cardiopulmonare sunt bine stabilite, însă trebuie reîmprospătate de corpul medical, iar manevrele nu trebuie să devină „un act teatral“, realizat oricând de medic la cererea spectatorilor neavizaţi.
 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.