Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  LIFESTYLE  »  Cultură

Psihologia pacientului cardiac

Viața Medicală
Prof. asoc. dr. Adrian RESTIAN vineri, 27 noiembrie 2015
     Privim de obicei inima doar ca pe o simplă pompă mecanică. O pompă însă extrem de performantă, care bate cu o perseverență demnă de apreciat, de 70 de ori pe minut și trimite peste 7.000 de litri de sânge pe zi de-a lungul celor câteva mii de kilometri de capilare, care realizează o suprafață de schimb de peste 6.000 de metri pătrați, în jurul a peste 1013 celule din care este format organismul uman. Recunoaștem chiar și faptul că inima participă cu fidelitate la trăirile noastre subiective, dar o privim totuși ca pe o simplă pompă mecanică.
     Faptul că inima este mai mult decât o pompă mecanică și merită o abordare psihologică mai susținută, au reușit să îl sublinieze cu mult succes, prof. dr. Ioan-Bradu Iamandescu și prof. dr. Crina Julieta Sinescu în cartea lor de Psihocardiologie (Editura ALL, 2015). Ei au reușit să scoată în evidență faptul că în cazul bolilor cardiovasculare, pe lângă aspectele mecanice, avem de-a face cu o realitate mult mai profundă, mai subtilă și mai delicată, aceea a legăturilor dintre minte și inimă. De aceea, R. Descartes a recomandat oamenilor de știință, încă de acum 400 de ani, să nu abordeze această problemă și să o lase pe seama filosofiei și a religiei.
     Știința, care a progresat foarte mult, nu a mai putut ignora însă legăturile dintre minte și creier, corp și creier, psihic și somatic și minte și inimă. Ar fi suficient să dăm exemplul hipertensiunii arteriale, care este foarte ușor de diagnosticat și de tratat, dar nu o putem controla în proporție mai mare de 25% din cazuri. Deși la o analiză mai atentă s-a constatat că anxietatea, ostilitatea și agresiunea reprimată, precum și hiperreactivitatea vasculară la stresurile psihosociale au un rol foarte important în etiopatogenia hipertensiunii arteriale, noi ignorăm de obicei aspectele psihice ale bolii.
     În contextul reducționismului contemporan, psihosomatica a fost ignorată și ea în ultima vreme. A fost chiar scoasă din ghidurile medicale, ultratehnicizate și înlocuită cu tulburările somatoforme, care sărăcesc viața psihică extrem de bogată a omului real. La bolnavii coronarieni, intervenția factorilor psihici este și mai evidentă. De aceea, M. Friedman și R. A. Rosenman au descris, încă din 1959, tipul A de personalitate, care este mai ambițios, mai competitiv, mai neliniștit, mai ostil, mai cinic, mai iritabil, nu se poate relaxa prea ușor și de aceea este mult mai predispus la infarct miocardic.
     Probabil, de aceea, autorii au simțit nevoia să scrie această carte de psihocardiologie, într-o perioadă în care punem un accent mai mare pe instrumentele și aparatele extrem de performante și de utile, în defavoarea trăirilor subiective extrem de importante ale bolnavului cardiovascular. Ei se ocupă, pe bună dreptate, de relațiile dintre medic și bolnavul cardiovascular. Colectivul de autori este format din medici și psihologi.
     În prima parte a cărții, prof. dr. Gheorghe Manole prezintă situația bolilor cardiovasculare, care reprezintă nu numai prima cauză de morbiditate, ci și prima cauză de mortalitate în lumea de azi. Epidemia de boli cardiovasculare a luat locul epidemiilor de ciumă și de holeră, care au decimat nu cu foarte mult timp în urmă populația Europei. Acum, ea este decimată de bolile cardiovasculare. Și nu este nicio exagerare dacă avem în vedere faptul că hipertensiunea arterială afectează aproape jumătate din populația adultă, fiind în creștere și la copii și, prin complicațiile ei cardiace și cerebrale, reprezintă cea mai importantă cauză de deces.
    Date fiind posibilitățile limitate de vindecare a bolilor cronice, prevenția ar fi cea mai bună atitudine. Dar prevenția aduce și ea în discuție rolul factorilor psihici, care intervin în etiologia bolii, factori psihici de care depinde în cele din urmă stilul nostru de viață, care este probabil cel mai frecvent factor patogen în societatea contemporană. De aceea, prof. dr. Bradu Iamandescu prezintă în continuare rolul factorilor psihosociali în etiopatogenia bolilor cardiovasculare. Evident că printre acești factori un rol deosebit îl are stresul psihic. 
     Prof. dr. Crina Julieta Sinescu, Liliana Veronica Diaconescu, Anisia Popa Ioana Cioca și prof. dr. Bradu Iamandescu abordează problema, aș zice eu cea mai importantă din punct de vedere practic, a relați­ilor, am putea spune speciale, dintre medic și pacientul cardiovascular. În acest sens, ei subliniază particularitățile psihocomportamentale ale pacientului cardiac, impactul boli cardiace asupra psihicului bolnavului cardiac, calitățile pe care trebuie să le aibă medicul cardiolog, abordarea psihologică a bolnavului cardiac și principiile de abordare psihosomatică a bolnavului cardiac. De aceea, așa cum se învață ecocardiografia, ar trebui să se învețe și psihocardiologia.
     Evident că nu puteau lipsi problemele de psihoterapie aplicate bolnavului cardiovascular. În acest sens, remarcăm modalitățile de coping, de prevenire și de combatere a stresului psihosocial (B. Iamandescu și Alina Tănase ), psihoterapia suportivă (Andreea C. Ropoteanu și Anisia Popa), tehnicile de relaxare (A. C. Ropoteanu și Daniela A. Juncu), psihodrama (Diana Iamandescu și Crinela Turcu), combaterea anxietății, a depresiei, psihoterapia cognitiv-comportamentală (Liliana Neagu), hipnoterapia (Irina Holdevici) și altele. Citind acest capitol, înțelegem că omul contemporan ar trebui să acorde o importanță mult mai mare stilului său de viață, alimentației, exercițiilor fizice, în mijlocul naturii, cu ecou nu numai asupra mușchilor, ci și a inimii și a creierului. S-a demonstrat că exercițiul fizic determină nu numai reducerea obezității și a catecolaminelor, ci și dezvoltarea circulației colaterale a arterelor coronariene.
     Am reținut importanța cumpătării, a evitării lăcomiei de orice fel și a dependențelor dăunătoare. Am reținut, de asemenea, importanța odihnei, muzicii, meditației, contemplației, credinței și rugăciunii în prevenirea și tratamentul bolilor cardiovasculare.
     Capitolul de psihoterapie aplicată ar putea fi considerat o lecție de prevenire și combatere a bolilor cardiovasculare, prin mijloace simple și naturale, dar nu foarte ușor de aplicat în societatea contemporană bazată pe concurență, pe lăcomie și o acumulare fără scrupule de titluri și bunuri materiale, care până la urmă ne îngreunează viața și ne îmbolnăvesc. Desigur, în cazurile comorbidității psihiatrice redutabile, devine necesară aplicarea medicației psihotrope, iar Alexandra Mihăilescu și Valentin P. Matei prezintă o foarte documentată analiză a efectelor secundare a acestor medicamente asupra funcțiilor cardiovasculare.
     În continuare, cartea abordează în mod detailat principalele sindroame psihosomatice cardiovasculare (B. Iamandescu, Crina Sinescu, Liliana Neagu, Andreea Ropoteanu, Anca Frunză, Alexandru Chițu).
     Obișnuiți numai cu aspectele somatice, unii se vor mira probabil să afle că hipertensiunea arterială, unele tulburări de ritm cardiac, cardiopatia ischemică și alte boli cardiovasculare sunt de fapt niște boli psihosomatice, în care factorii psihici joacă un rol foarte important, dacă nu chiar rolul cel mai important, în apariția și evoluția bolilor respective.
     Cartea se încheie cu un capitol privind problemele de ordin psihologic în chirurgia cardiovasculară. Dr. R. M. Dumitrescu arată cât de importantă este abordarea psihologică a bolnavului cardiac în secțiile de chirurgie cardiovasculară.
     Psihocardiologia este binevenită în această perioadă de luptă intensă cu bolile cardiovasculare, care domină, alături de cancer și bolile metabolice, scena patologiei umane, deoarece numai prin adoptarea unui stil de viață cât mai adecvat, a unui alt mod de a trăi, vom putea preveni și combate cu adevărat aceste boli, a căror cauze primare și posibilități de vindecare rămân încă în așteptare. Dar încercarea aceasta de a ne însuși un stil de viață sanogenetic va trebui să o facem fiecare pe cont propriu. De aceea, probabil că pe lângă rolul nostru terapeutic, va trebui să îl învățăm cât mai bine, pe fiecare pacient, cum ar putea adopta un stil de viață sanogenetic în lumea în care trăim.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.