Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  LIFESTYLE  »  Cultură

Realitatea românească în viziune poloneză

Viața Medicală
Dr. Raluca BULEA vineri, 17 octombrie 2014
   Unul din punctele fierbinţi ale ediţiei din acest an a târgului de carte „Bookfest“ a fost reprezentat de propunerile de la standul Institutului cultural polonez, Polonia fiind invitata de onoare de anul acesta. Dintre numeroasele conferinţe şi lansări de carte, mă voi opri asupra unui titlu care ne priveşte în mod direct: traducerea în limba română a volumului de eseuri, scris de tânăra jurnalistă Malgorzata Rejmer, intitulat Bukarest. Kurz i krew (Bucureşti. Praf şi sânge, Editura Polirom).
   Cartea, apărută în Polonia anul trecut, a avut un succes deosebit în vânzări, primind şi o serie de nominalizări şi premii. Totodată, ea reprezintă un exemplu elocvent al unei zone literare cu mare priză la publicul polonez: reportajul literar. Privind-o pe dinafară, ne facem anumite aşteptări. Pare să fie o carte despre capitala noastră, poate un fel de ghid, cine ştie? Descoperim însă cu totul altceva, citind-o. Este o carte despre România şi despre români.
   Ajunsă la Bucureşti pentru prima dată în anul 2009, autoarea a fost  surprinsă de amestecul de  influenţe orientale şi apusene ale arhitecturii bucureştene, de contrastele ei. A vrut să afle mai multe. Dar a vrut, mai mult decât orice, să înţeleagă oraşul şi pe locuitorii săi prin prisma a ceea ce au trăit ei, ca entitate colectivă, de-a lungul timpului. A studiat istoria noastră, atât în varianta ştiinţifică, publicată în cărţi, cât şi versiunile individuale ale contemporanilor săi. Au fost câţiva ani de preumblări, de căutări, de documentare riguroasă.
   Spre deosebire de turistul obişnuit şi grăbit, care bifează obiective, Malgorzata ajunge să cunoască lucrurile în profunzime: abandonează hotelul în favoarea unor camere de închiriat, foloseşte transportul în comun, explorează periferiile capitalei, încearcă să comunice cu oamenii căutând să le învingă reticenţa de a vorbi cu un reporter străin, trece cel mai adesea dincolo de faţadele aparent frumoase, pentru a descoperi realitatea paralelă ce convieţuieşte cu vitrinele elegante şi maşinile de lux de pe marile bulevarde. O însoţesc în aventurile ei prieteni polonezi care lucrează şi trăiesc la Bucureşti, sau prietenii români pe care şi i-a făcut în aceşti cinci ani, fiecare dezvăluindu-i o altă faţetă a oraşului şi viziunea personală despre acesta.
   Aşa s-au născut eseurile din această carte (unele publicate iniţial în diverse periodice din Polonia), grupate în trei perioade istorice: „Comunismul. Aur şi noroi“, „Între cele două războaie. Ochi şi tăiş“ şi „Contemporaneitatea. Orient şi nebunie“. Astfel, autoarea ne poartă prin ceea ce a fost „Epoca de aur“ cu toate aberaţiile ei, de la arestările abuzive din primii ani, la decreţei şi la demolările masive pentru construirea Casei poporului şi a Centrului civic, până la cozile, întunericul şi frigul care au marcat sfârşitul anilor ’80, fără să rateze episodul Revoluţiei din 1989. Mergem apoi mai departe spre trecut, la România mare şi perioada interbelică, cu propriile sale dictaturi şi devieri. În final, revenind la prezent, autoarea consideră că românii nu pot fi înţeleşi de alţii fără mitul din balada „Mioriţa“, de la care ni s-ar trage un oarecare fatalism al felului în care înfruntăm vicisitudinile vieţii, şi fără a vorbi despre daci şi romani, sau despre marii voievozi, mândria noastră naţională. Abia apoi se întoarce în oraş, printre oameni cu alte şi alte poveşti, descoperind aspecte care o uimesc: faptul că pe strada Lizeanu abundă magazinele de pompe funebre cu sicriele expuse pe trotuar, că există mulţi care încă mai cred în farmece şi în deochi, că nu există cartier fără locuitori patrupezi cărora cineva să le poarte de grijă, deşi îi lasă în continuare pe stradă, atitudinea şoferilor de taxi, care ar putea ei singuri să devină subiect de carte. Şi tot aşa. Găsim adesea referiri la arhitectura Bucureştiului şi la diferite filme româneşti, acesta fiind, de altfel, subiectul tezei pe care Malgorzata Rejmer o face ca doctorand al Institutului culturii poloneze, şi motivul care a adus-o iniţial în Bucureşti.
   Pentru polonezi, volumul „Bucureşti. Praf şi sânge“ este o ocazie de a-şi limpezi imaginea despre România, de a vedea ce a însemnat comunismul şi democraţia pentru o altă ţară din Pactul de la Varşovia, poate chiar un motiv de a le stârni curiozitatea şi de a-i determina să ne viziteze. Pentru noi, pune uneori degetul pe rană, aducând la lumină anumite lucruri, dar are în acelaşi timp şi valoare de document.
   Ceea ce găsim în această carte nu este, în mod cert, „România pitorească“, iar asta ne poate stânjeni sau chiar revolta. Trebuie totuşi să acceptăm că Malgorzata Rejmer şi-a îndeplinit foarte bine misiunea de reporter care promovează „grădina Carpaţilor“. Adevărul este că avem oameni buni şi primitori, locuri frumoase, dar există, dincolo de ele, şi o Românie profundă, definită de realităţi mai puţin comode, pe care trebuie să ni le asumăm şi eventual să încercăm să le corectăm. Pentru că ne stă în putinţă.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.