Editorialul nr. 1/2011 al REVISTEI MEDICALE ROMĂNE este intitulat: Cultura pentadică a istoriei şi este semnat de dl dr. Grigore Buşoi, redactorul şef al revistei. Prin aceasta, autorul înţelege promovarea şi cultivarea a cinci dimensiuni ale istoriei: • repere existenţiale • terapie recuperatorie • aplicaţie preventivă • reazem la deznădejde • asigurarea continuităţii. Plecând de la „modelul în «î» al fiinţei româneşti“ (înrădăcinat, îndatorat, îndurător, întreg, înălţat), semnatarul editorialului alege ca repere existenţiale figuri şi întâmplări semnificative ale istoriei noastre, bineînţeles, în evaluare personală. Terapia recuperatorie se referă la a face dreptate şi a restitui valoarea unor oameni însemnaţi, cu ar fi, de exemplu Nicolae Paulescu, căruia i se enumeră o impresionantă listă de lucrări şi cercetări ştiinţifice. Pentru aplicaţia preventivă a istoriei se propune ca aceasta să identifice samavolniciile întâmplate de-a lungul timpului. Este ales ca exemplu cazul specialistului ORL de înalta clasă dr. Aurel Marin, victimă a regimului comunist şi a invidiei colegilor. Dr. Grigore Buşoi consideră că România a fost, cel puţin în ultimul secol şi jumătate, pentru câteva neamuri în bejenie, un reazăm de nădejde: bulgarilor înainte de câştigarea independenţei, polonezilor refugiaţi în urma ocupării ţării lor şi armenilor persecutaţi în timpul Primului Război Mondial de către guvernarea turcă. Nu suntem convinşi că, pentru a susţine ideea continuităţii, cele mai potrivite sunt versurile lui Adrian Păunescu. Numai continuitatea nu a apărat-o bardul regimului care, la mijlocul veacului trecut a tăiat cu securea coroana acestei continuităţi. Remarca pe care nu mă pot reţine a o face este faptul că ideile foarte generale expuse în articol sunt susţinute cu unele argumente şi exemple insuficient de relevante.
Dar, cum semnalăm o revistă medicală, să vedem ce texte medicale găsim în ea. La secţiunea de referate generale, un articol de sinteză se ocupă de Durerea neuropată – particularităţi fiziologice şi fiziopatologice. Direcţii terapeutice (conf. dr. Daniela Moţoc şi colab.). Afecţiunea se întâlneşte în mod curent în practica medicală şi influenţează notabil calitatea vieţii multor pacienţi. Lucrarea trece în revistă ultimele date disponibile în literatura de specialitate, cu accent pe polineuropatia periferică dureroasă. Sunt incluse şi unele măsuri farmacologice şi non-farmacologice menite să asigure un management eficient al durerii neuropate.
Faptul că în condiţii de stres are loc o
eliberare crescută de cortizon este astăzi bine cunoscut în urma
cercetărilor endocrino-neurofiziologice demonstrate. În acest domeniu,
un colectiv al Spitalului Clinic „Al. Obregia“, condus de dr. Alexandru Mihăilescu şi colab., a efectuat: Investigarea distresului emoţional şi a cortizolului salivar la subiecţii tineri, sănătoşi, în perioada de stres acut.
Revista se încheie cu semnalarea, de către dl prof. dr. Constantin Bogdan, a unui volum de istorie sui generis a medicinii: Despre regenerarea şi… degenerarea unei naţiuni (autor: conf. dr. Octavian Buda).