Venită de pe meleaguri îndepărtate, cu o religie și o educație profund diferite de spiritul balcanic, prințesa Maria de Edinburgh, devenită moștenitoare și apoi regină a României, a ajuns să își cunoască în profunzime țara de adopție, să îi promoveze valorile și identitatea și să o iubească. Românii au răspuns pe măsură acestui sentiment, păstrând vie în suflet, chiar și peste generații, amintirea suveranei României Întregite.
La împlinirea a 80 de ani de la trecerea sa în lumea cea fără de dor, Muzeul Național Cotroceni, unul dintre locurile unde spiritul Reginei continuă să dăinuie, a organizat, pe 18 iulie, o seară comemorativă specială, după ce, cu o zi înainte, găzduise conferința „Diplomație Regală”, susținută de istoricul Diana Mandache, despre intensa și eficienta promovare făcută de regina Maria, chiar dacă într-un registru informal. Evenimentul a fost deschis, în prezența Alteței Sale Regale Principesa Maria, cu vernisarea în spațiile medievale a expoziției itinerante „Regina Maria – ambasador irezistibil al istoriei și artei populare românești”, realizată de Asociația Forums, în parteneriat cu Muzeul Județean de Istorie din Brașov, ce va rămâne deschisă spre vizitare până la 19 august 2018.
Panourile cu fotografii, reproduceri de gravuri și texte aduc în atenția publicului, cu mai multe detalii, un aspect bine-cunoscut legat de preferința reginei pentru arta tradițională românească și pentru costumele populare de pe tot cuprinsul țării, care i-a fost insuflată încă de la venirea sa în România și pe care a cultivat-o pe parcursul întregii vieți. Prima imagine este cea cu costumul primit în dar, în calitate de prințesă moștenitoare, de la regele Carol I și regina Elisabeta. Mai apoi vedem cum în portrete, imagini de familie, dar și în ocazii oficiale, alături de membri ai caselor regale sau importanți oameni politici străini, regina Maria și fiicele sale se mândreau cu țara lor punând în valoare straiele autentice.
În plus, există și imagini ale reședințelor regale, în care erau prezente piese decorative sau de mobilier țărănesc, precum și fotografii ale suveranei alături de țărani de lângă Bran, plaiul acela pe care l-a iubit nespus. În completarea expoziției, organizatorii au prezentat și schițele de mobilier și decorațiuni realizate de studenții participanți la atelierul creativ ce a avut ca punct de pornire preferințele estetice ale reginei Maria, așa cum persistă ele la Bran, Pelișor și Cotroceni.
Seara a continuat în Salonul Cerchez cu un concert extraordinar susținut de Corul Regal, condus de foarte tânărul dirijor Andrei Stănculescu, alături de care au evoluat pianistul Vlad Gînța și soprana Diana Alexe. Programul ales a fost alcătuit pe baza preferințelor muzicale ale reginei Maria și a fost prefațat cu lectura unor fragmente din testamentul său. Nocturnele lui Chopin, lucrările vocal-instrumentale de Wagner sau Enescu, urmate de piese corale de inspirație folclorică semnate de Alexandru Pașcanu, Mihail Jora ori Paul Constantinescu au făcut ca publicul să se apropie un pic mai mult de sufletul celei omagiate, într-o atmosferă, în final, profund românească.
