La Editura Academiei Române a apărut recent un tratat care abordează
o temă de mare actualitate, complexitate și perspectivă a unui domeniu de interes
major – Repercusiuni miocardice și coronariene în bolile cronice.
Bolile cardiovasculare se plasează pe primul loc printre cauzele de deces, și au
o pondere mare în populația generală. Nicolae Baltă, profesor și membru emerit
al Academiei de Științe Medicale, probabil nu peste multă vreme și al Academiei
Române, își asumă o sarcină dificilă, dovadă originalitatea acestui tratat de aproape
450 de pagini.
Împătimitul de studiu și lectură, inclusiv cel din domeniul medical
de înaltă specialitate, îndată ce ia în mână o carte, pornește de la înfățișarea
acesteia, impecabilă în cazul de față, de la copertă și până la calitatea tiparului.
Apoi trece la conținut. Nicolae Baltă, prestigioasă personalitate a cardiologiei
române, trece dincolo de limitele inerent înguste ale expunerii unei teme circumscrise
și pătrunde cu remarcabilă competență în domeniile fiziopatologiei, biochimiei,
geneticii, psihopatologiei, dar și ale bolii ca fenomen social cu repercusiuni ambivalente.
Ne aflăm în fața unei opere de medicină integrativă și holistică,
iar perspectivele care ni se oferă sunt deosebit de vaste. În această întreprindere
ambițioasă, Nicolae Baltă își alătură paisprezece colaboratori care îl ajută, fără
a știrbi din caracterul unitar al operei. Primele capitole, cele mai ample și consistente,
în care autorul nu se mai consultă cu nimeni, trasează cadrul general și detaliile
fiziologice, fiziopatologice și biochimice ale fibrei miocardice și vaselor coronariene.
Se insistă asupra energogenezei inimii. Datele de ultrastructură, domeniu în care
conaționalul nostru George Emil Palade a adus contribuții de seamă, sunt corelate
cu cele de metabolism energetic mitocondrial, fără de care nu poate fi înțeleasă
funcționalitatea normală și patologică a acestui țesut nobil. Autorul pornește de
la concepte anatomoclinice și ajunge la analiza mecanismelor subtile ale stresului
oxidativ în lumina celor mai recente descoperiri în acest domeniu. Apoi cristalizează
conceptul miocardo-coronarian, precum și relația de întrepătrundere dintre bolile
cronice și suferințele miocardo-coronariene, acesta fiind și titlul cărții de față.
O astfel de abordare de largă perspectivă deschide căi terapeutice
pe care medicina modernă nu va întârzia să pășească. Spațiul inerent restrâns al
unei prezentări-invitație spre lectura cărții nu ne permite analiza tuturor celor
15 capitole, redactate prin colaborarea unor experți în specialitate. Un exemplu
ar fi capitolul manifestărilor cardiovasculare în bolile endocrine (Corin Badiu),
inima fiind implicată adesea preponderent în dereglările endocrine. Niciun alt aparat
nu egalează în rezonanță pe cel cardiovascular în domeniul psihosomaticii, dar și
al impactului factorului psihosocial. Sindromul Takotsubo (sindromul inimii zdrobite)
apare ca o boală aparte, dar factorul psihosocial influențează profund orice alt
tip de patologie cardiovasculară. Ioan Bradu Iamandescu se achită exemplar de sarcina
prezentării acestor aspecte. Patologiei miocardo-coronariene în bolile genetice
i se acordă un capitol aparte. Bolile neurologice, renale, pulmonare, hematologice
beneficiază și ele de capitole distincte.
Desigur, nicio monografie nu poate fi exhaustivă. Dacă îmi este permis,
aș sugera pentru o viitoare ediție, neapărat necesară, un capitol de farmacopatologie
(iatrogenie îndeosebi) și unul de neoangiogeneză, în care ar merita discutat pe
scurt și un medicament pe nedrept mult subutilizat în raport cu valoarea sa: dipiridamolul,
mergând de la biochimie până la ultrastructură.
Cu toată paleta largă de autori, cartea își păstrează pe deplin unitatea,
iar cu privire la stil, putem a spune că limpezimea și logica frazelor sunt de remarcat.
Nicolae Baltă – Repercusiuni miocardice și
coronariene în boli cronice, Editura Academiei Române, 2017
