Sfârşitul acestei luni a adus, la Bucureşti,
manifestări din cele mai diverse în domeniul muzicii, fie că a fost vorba
despre decernarea premiilor revistei „VIP“, la Opera Naţională, destul de
amalgamate şi vizibil determinate… dintr-o anume direcţie, dar, spre exemplu,
Opera din Timişoara a primit trei distincţii pentru noua producţie cu Faust de Gounod, care a deschis
stagiunea, pe scenă urcând directorul Corneliu Murgu şi regizorul-scenograf
Marco de Carlo, apoi Opera din Iaşi a fost premiată pentru recenta premieră pe ţară
cu Indiile galante de Ramea în regia
lui Andrei Şerban, surpriza fiind apariţia directoarei Beatrice Rancea alături
de întreg ansamblul şi de cei „din spatele cortinei“, încercând să interpreteze
dansul din finalul spectacolului. Regizoarea Alice Barb a obţinut un premiu
pentru My Fair Lady de Loewe, musical
montat la Opera din Constanţa, care astfel a fost, la rândul său, răsplătită,
iar (fostul) director al Operei din Cluj, regizorul Rareş Trifan, a fost
premiat pentru reuşita organizării Festivalului Operelor Naţionale, în luna
mai. De ce Opera Naţională Bucureşti a obţinut un premiu pentru… inovaţie
raportat la nefericita producţie cu Elixirul
dragostei de Donizetti şi ce implicare a avut directorul nominalizat ca…
inovator, nimeni nu a înţeles dar… Au fost 25 de premii, au cântat şi două
neinspirat alese soprane, dar şi Daniela Vlădescu (cu negativ şi microfon), au
prezentat soprana Irina Iordăchescu şi actorul Eusebiu Ştefănescu.
Dar, sub egida Institutului de Istoria Artei
şi a Academiei Române, s-a desfăşurat, timp de două zile, o sesiune
extraordinară dedicată ilustrei soprane Maria Cebotari, organizată de Manuela
Cernat, care a şi vorbit despre personalitatea acesteia, dar şi despre
filmografia sa, participând şi Aurelian Dănilă de la Chişinău, cel care a
publicat un volum despre scurta viaţă şi excepţionala carieră a artistei, s-a
prezentat şi un film documentar realizat la Moldova-film, Viorel Cosma a făcut
o fişă lexicografică, în maniera sa obişnuită, afirmând însă că soprana lirică
a fost şi soprană dramatică şi… mezzosoprană, doar pentru că a abordat un
repertoriu de factură diversă, Grigore Constantinescu a reluat mare parte
dintre informaţii, menţionând, stupefiant, că renumita soprană Viorica Ursuleac
(de asemenea născută în Basarabia) a fost… soţia lui Richard
Strauss (deşi era
căsătorită cu celebrul dirijor Clemens Kraus, prieten al compozitorului), iar
Irina Hasnaş a oferit secvenţe audio din înregistrările existente pe CD.
La Ateneu, Studioul de muzică veche (soprana
Georgeta Stoleriu, Verona Maier la clavecin, Anca Iarosevici la viola da gamba)
au oferit un superb program alăturând o cantată de Händel, o suită scoţiană de
secol XVI–XVII, precum şi, în primă audiţie absolută, o lucrare de Felicia
Donceanu, perfect integrată atmosferei ţesute de muzica preclasic-renascentistă
– opera de cameră Una volta alla corte
del principe, concepută pe texte de Matteo Maria Boiardo, Angelo Poliziano,
Ludovico Ariosto şi Petru Cercel –, aducând sonuri din alte vremuri, cu parfum
„de curte“, unicul personaj (soprana) alternând, cu rafinament, ştiinţă şi
eleganţă suverană recitativul, vocaliza visător-evocatoare sau replici
adresate… celor două instrumentiste, acesta susţinând demersul solistic cu
discreţie şi fineţe, construind un suport estompat dar de mare efect, însoţind
glasul de o puritate şi expresivitate impresionantă, prin care Georgeta
Stoleriu a reuşit, cu un firesc incredibil, să redea cele mai variate stări şi
sensuri cuprinse într-o lucrare de o frumuseţe aparte, publicul entuziast
aplaudând îndelung o seară cu totul specială.
Se pregătesc însă alte repere ce pot fi de
real interes, pentru că Lipatti va fi omagiat printr-un maraton pianistic (şi
nu numai), Opera din Iaşi va prezenta Troieneleîn regia lui Andrei Şerban, cel care a montat şi excelenta versiune a
operei de Rameau, iar Ion Tugearu va pune în scenă un spectacol inspirat de
Caragiale, dramaturg care se va regăsi şi într-o premieră a Operei Naţionale.
Iar la 12 decembrie, la Muzeul „Enescu“, va fi vernisată o expoziţie pornind de
la imaginea lui George Enescu în viziunea pictorului Corneliu Baba. Şi „lista“
poate continua…
