Newsflash
Cultură

Reverenţe culturale iberice

de Dr. Raluca BULEA - iun. 4 2015
Reverenţe culturale iberice
Cândva, demult, într-o ţară de la capătul continentului, dar care devenise deja inima unui mare imperiu, un scriitor visător, greu încercat de viaţă, îşi plăsmuia personajul şi îi aşternea cu trudă pe hârtie isprăvile, frământările şi temerile, fără să-şi poată imagina că împreună, creator şi creatură, vor face înconjurul lumii şi vor intra în istorie. Astăzi, chiar şi cine nu a citit în întregime aventurile „Cavalerului tristei figuri“ ştie de luptele lui Don Quijote cu morile de vânt de pe meleagurile Castiliei şi de neţărmurita sa dragoste pentru Dulcinea şi rezonează la numele lui Miguel de Cervantes. Tocmai de aceea, la aniversarea a patru veacuri de la publicarea, în 1615, a celei de-a doua părţi a romanului „Iscusitul hidalgo Don Quijote de la Mancha“, lucrare care a marcat un punct de cotitură în istoria literaturii, Institutul Cervantes din Bucureşti a organizat o serie de evenimente reunite sub genericul „Săptămâna Cervantes“, care să ne readucă în atenţie această mare personalitate a culturii universale şi deopotrivă ceva din atmosfera epocii în care a trăit. Perioada nu a fost aleasă la întâmplare, ci special pentru a coincide cu data la care Cervantes a trecut la cele veşnice, la 23 aprilie, în 1616.
Săptămâna a debutat cu vernisajul unei expoziţii de carte, găzduită de Corpul Boema al Bibliotecii Centrale Universitare Carol I, pentru ca astfel toţi tinerii cititori să poată admira ediţii vechi sau foarte noi, în spaniolă sau în diferite versiuni de traducere, ale romanului „Don Quijote“, dar şi ediţii critice şi studii publicate de-a lungul timpului despre această extraordinară creaţie. Şi cum cărţile nu sunt făcute pentru a fi doar observate, privite, contemplate, ci mai ales pentru a fi deschise şi citite, lectura unor fragmente din „Don Quijote“ a avut loc la sediul Institutului Cervantes chiar pe 23 aprilie. Această dată, ţinându-se cont de o serie de coincidenţe din lumea literaturii (trecerea în nefiinţă a lui Shakespeare, precum şi a altor scriitori celebri), a fost desemnată de UNESCO în urmă cu două decenii ca Ziua mondială a cărţii şi a drepturilor de autor. Personalităţi ale lumii culturale, diplomaţi, traducători, profesori de spaniolă alături de elevii şi studenţii lor, fiecare a citit, în original sau în traducere, o părticică din aventurile iscusitului hidalgo.
Pentru a intra şi mai bine în atmosfera specifică secolului de aur spaniol, ne-au fost oferite şi două seri muzicale. Prima, desfăşurată pe scena Ateneului Român, a adus în faţa publicului bucureştean cvartetul Zarabanda, care a prezentat, sub titlul „Cervantes şi muzica“, un program de muzică veche aparţinând unor autori anonimi, precum şi unor compozitori cunoscuţi, contemporani cu scriitorul. Cei patru artişti, Álvaro Marías, Alejandro Marías, Gerardo Arriaga şi Jordan Fumadó, au readus la viaţă vechile partituri, spre delectarea melomanilor prezenţi în sală, folosind instrumentele specifice epocii: flaut dulce, viola da gamba, vihuela şi clavecin, toate menite să întărească afirmaţia lui Sancho Panza din partea a doua a romanului „Don Quijote“, potrivit căreia „Unde este muzică nu poate fi nimic rău“.
Săptămâna s-a încheiat cu spectacolul „Palabras de guitarra. Quijotesca“, susţinut, printr-o frumoasă simetrie, tot la Biblioteca Centrală Universitară, de data aceasta în Aulă. Protagonişti au fost chitaristul Maxim Belciug, care a însoţit-o muzical pe actriţa Clara Flores în lectura câtorva fragmente ale întâmplărilor povestite de Cervantes în Don Quijote.
Şi Institutul Camões, prin Ambasada Portugaliei şi Ambasada Braziliei la Bucureşti, a organizat, la început de mai, un eveniment omagial, pentru a marca Ziua internaţională a limbii portugheze şi a culturii ţărilor vorbitoare de limbă portugheză. În sala mare a Institutului Cultural Român au fost prezentate două mari personalităţi ale acestui spaţiu cultural special. Părintele António Vieira, călugăr iezuit şi filozof din secolul al XVII-lea, care şi-a împărţit viaţa între Portugalia şi Brazilia, a lăsat posterităţii o redutabilă colecţie de predici şi scrisori care sunt încă studiate la cursurile de specialitate, fiind reprezentative pentru exprimarea în limba portugheză din perioada barocului. Viaţa şi opera sa au fost amintite printr-o serie de afişe ilustrate cu reproduceri după documente, desene şi gravuri din epocă.
Al doilea omagiat ne-a fost până nu demult contemporan, cineastul portughez Manoel de Oliveira (1908–2015), longeviv nu doar din perspectiva anilor trăiţi, ci şi din cea a carierei, ultimul său film datând din 2012. Pentru ilustrarea creaţiei sale, care a primit numeroase premii naţionale şi internaţionale, a fost aleasă spre vizionare în cadrul evenimentului pelicula „Palavra e Utopia“ („Cuvânt şi Utopie“, Portugalia/Brazilia, 2000), care aduce în lumina reflectoarelor tocmai povestea părintelui António Vieira, făcând astfel o punte peste timp între cei doi.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe