Newsflash
Cultură

Risc/beneficiu pentru siluetă

de Prof. dr. Peter MANU - mai 22 2009
Risc/beneficiu pentru siluetă
Dintr-un număr al revistei JOURNAL OF AMERICAN MEDICAL ASSOCIATION (JAMA, vol. 301, nr. 15, 2009) consacrat în totalitate tratamentului bolnavilor diabetici, mi-a atras atenţia un comentariu lucid despre rolul chirurgiei bariatrice, în particular a operaţiei de bypass gastric, în tratamentul diabetului. Intervenţia ameliorează toleranţa organismului pentru glucide prin reducerea aportului caloric, scăderea adipozităţii intraabdominale şi corectarea rezistenţei la insulină ce caracterizează corelaţia dintre obezitate şi diabet. Operaţia de bypass gastric cu cea mai mare popularitate este o anastamoză Roux în Y executată laparoscopic, cu variantele proximală şi distală. În ambele variante, intervenţia începe prin transformarea stomacului într-un organ bicameral, unde camera superioară are o capacitate de doar 15–30 ml. Varianta proximală creează o anastomoză între această cameră superioară şi o ansă jejunală aflată la aproximativ 45 cm distanţă de sfincterul piloric. În varianta distală, anastomoza cu intestinul subţire se face la o distanţă de aproximativ un metru mai departe. În amândouă variantele, pacientul resimte senzaţia de saţietate după cantităţi foarte mici de alimente. Varianta distală a procedurii instituie fenomene de malabsorbţie, în special pentru grăsimi şi carbohidrate complexe. Procedura Roux în Y e un salt calitativ în comparaţie cu o intervenţie mai veche de bypass gastric, anume gastrojejunostomia Billroth II, care era des însoţită de inflamaţii şi perforaţii esofagiene, ca urmare a refluxului enzimelor pancreatice din punga gastrică, cu volum mic în esofag. Efectul remarcabil al operaţiei de bypass gastric se datorează reducerii apetitului, obţinută prin intermediul numeroşilor hormoni gastrointestinali, cei mai importanţi fiind grelina gastrică, colecistokinina duodenală şi peptidele ileale YY şi GLP-1 (glucagon-like peptide 1). O condiţie esenţială pentru scăderea în greutate este evitarea oricărui consum alimentar între mese şi a alimentelor cu densitate calorică crescută. Complicaţiile specifice ale operaţiei de bypass gastric cu anastomoza Roux în Y includ dehiscenţa anastomozei la extremitatea gastrojejunală, cu risc de peritonită sau abces şi strictura anastomotică, care necesită dilatare endoscopică. Mortalitatea postoperatorie este de 0,11% la 30 de zile şi 0,3% după 90 de zile, atunci când operaţia e făcută în centre specializate. Complicaţiile şi mortalitatea procedurii sunt substanţial mai mici în practica chirurgilor care au făcut déjà mai mult de 100 de astfel de operaţii laparoscopice. Pe ansamblul celor 225.000 de operaţii practicate annual în SUA, mortalitatea postoperatorie este de 0,5% (un deces la 200 de operaţii).
 
În comentariul scris de Jonathan Purnell (Oregon Health and Sciences University, Portland, Oregon) şi David Flum (membru al colegiului editorial la JAMA) problema este pusă în termenii raportului risc/beneficiu. Utilizarea operaţiei de bypass gastric pentru tratamentul diabetului la persoane cu obezitate ar necesita în jur de un milion de intervenţii laparoscopice şi ar duce la 5.000 de decese postoperatorii. Acestea ar fi riscurile. Beneficiile sunt calculate de Purnell şi Flum plecând de la premisa că diabeticii au o mortalitate anuală de 0,3%. Aritmetica acestor decese la un milion de diabetici indică pierderea a 15.600 de bolnavi într-o perioadă de cinci ani. Cum operaţia de bypass gastric reduce cu 90% mortalitatea acestui grup de bolnavi, intervenţia ar produce un beneficiu net de 14.310 vieţi continuate. Rezultatele analizei raportului risc/beneficiu sunt extrem de încurajatoare şi justifică adoptarea intervenţiei de bypass gastric ca modalitate terapeutică primară pentru tratamentul diabetului. Obstacolul cel mai important pare să fie însă unul administrativ/financiar, pentru că instituţia guvernamentală care stabileşte criteriile pentru plata serviciilor medicale (Centers for Medicare and Medicaid Services) a aprobat intervenţia numai pentru pacienţii cu un index al masei corporale (calculat astfel: greutatea împărţită la pătratul înălţimii) mai mare de 35 şi deci exclude milioane de persoane cu obezitate care au un IMC între 30 şi 35. Dincolo de reducerea mortalităţii globale, tratamentul chirurgical al diabetului are potenţialul de a reduce substanţial costul bolii, mai întâi prin scăderea cheltuielilor legate de tratamentul cronic al diabetului şi complicaţiilor şi în al doilea rând prin creşterea productivităţii acestor oameni.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe