Newsflash
Cultură

Schimbări de climă şi de vremuri

de Dr. Mariana MINEA - apr. 9 2015
Schimbări de climă şi de vremuri
   Numărul din februarie al revistei BMJ – ediţia în limba română are ca principală temă schimbarea climei, respectiv ce ar trebui să ştie fiecare medic despre subiect. Schimbarea climei este cea mai mare ameninţare pentru sănătatea publică şi problema definitorie a secolului 21 (Margaret Chan, OMS). Dependenţa de combustibili fosili este problema care a dus la acumularea în exces a dioxidului de carbon în atmosferă. Arderea lor provoacă aproximativ şapte milioane de morţi premature prin poluare în interior şi exterior. Profesioniştii din domeniul sanitar pot juca un rol important în asigurarea unei bune înţelegeri a problemei de către cei care elaborează politicile de sănătate şi de către publicul larg, menţionează articolele BMJ. Investirea în formele de energie regenerabilă şi taxarea organizaţiilor care produc combustibili fosili sunt posibile soluţii corective.
   Alte materiale interesante din acelaşi număr al revistei se referă la schimbările din cadrul Comisiei Europene privind directoratul pentru sănătate: transferul responsabilităţii pentru dispozitivele medicale, produsele farmaceutice şi Agenţia europeană a medicamentului de la DG SANCO la DG Enterprise, directoratul pentru industrie şi antreprenoriat din cadrul comisiei. Există pericolul ca interesele comerciale să primeze faţă de siguranţa pentru sănătate, precum şi ca legile privind transparenţa rezultatelor cercetării clinice să se dilueze, scriu specialiştii.
   Revista conţine încă un articol bun la rubrica „Parteneriatul cu pacientul“, ce tratează situaţiile în care medicii şi pacienţii au opinii diferite. Capacitatea pacienţilor de a obţine răspunsuri pe internet la problemele lor de sănătate schimbă fundamental relaţia cu serviciile de sănătate, reaminteşte editorul BMJ, ceea ce face ca în contextul actual, medicii să aibă menirea de îndrumători, şi nu de Dumnezeu, fără a-şi eticheta drept dificili pacienţii care îşi caută singuri informaţiile dorite. O astfel de asistenţă în colaborare poate exista numai dacă între cele două părţi există respect reciproc şi o bună comunicare.
   Numărul din martie al aceleiaşi reviste abordează două probleme delicate şi mereu în actualitate. Primul – asistenţa pentru sănătatea mintală în ţările cu venituri mici şi medii. Editorialiştii spun că aceste ţări nu ar trebui să copieze modelul occidental ineficient, inaccesibil şi insensibil (cheltuielile aferente asistenţei medicale din SUA sunt exorbitante şi totuşi sistemul de sănătate mintală abia ajunge la jumătate din oamenii cu cele mai severe tulburări mintale). Ţările cu venituri mici şi medii pot crea sisteme de sănătate comportamentale alternative punând accent pe mai multe strategii: ascultarea oamenilor, oferirea posibilităţii celor implicaţi – pacienţi, familii, lucrători din sănătate, comunităţi – de a-şi defini nevoile şi de a participa la proiectarea sistemelor pe care şi le doresc. Pentru a creşte eficienţa acestor servicii în ţările cu resurse mai mici, ar trebui să se pună un accent mai mare pe instruirea generaliştilor şi lucrătorilor din sănătate fără pregătire medicală, şi nu atât pe pregătirea specialiştilor; pe intervenţiile psihologice comunitare – sprijinul familial, afilierea la un grup de suport, ocuparea forţei de muncă, meditaţia –, şi nu atât pe terapii medicamentoase. Practicile bazate pe dovezi proprii ţărilor bogate ar trebui să fie adaptate la particularităţile contextuale şi culturale locale.
   Alt subiect adus în discuţie se referă la drepturile familiei şi, deci, ale aparţinătorilor în ceea ce priveşte serviciile de sănătate. „Nu este oare asistenţa medicală un sport de echipă în care sunt implicaţi atât pacienţii, cât şi familiile lor?“, se întreabă Barbara Lewis, om de marketing, fost jurnalist de investigaţii şi sora unei paciente care a decedat în Statele Unite după o internare de două săptămâni la ATI. O astfel de abordare nu doar că sporeşte gradul de satisfacţie a celor implicaţi, de ambele părţi, ci şi reduce costurile actului medical, explică autoarea care între timp s-a specializat în acest domeniu şi a ţinut cursuri la spitale, în parteneriat cu medicii şi managerii unităţilor medicale.
   Am remarcat şi studiul care dovedeşte că o concentraţie genetic scăzută de 25-hidroxi-vitamină D se corelează cu un nivel mai ridicat al mortalităţii generale, al celei provocate prin cancer şi prin alte tipuri de afecţiuni, dar nu şi cea de origine cardiovasculară. La soare cu noi!

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe