Jumătate din paginile unui ghid cu
medicamente se referă la efectele lor adverse. Din teama de „a nu scăpa nimic“,
sunt trecute în prospecte voluminoase şiruri lungi de efecte secundare sigure şi
probabile, alături de numeroase interacţiuni cu alte preparate, principii alimentare,
diferite substanţe etc. Practic, mai toate acuzele pot fi încadrate la
capitolul efecte adverse ale medicamentelor, dar cele mai frecvente sunt cele
din sfera digestivă, urmate de durere de cap şi ameţeală, alergii, obişnuinţă/dependenţă
şi interferenţe medicamentoase. Profilul efectelor secundare ale unui
medicament se stabileşte în primă instanţă în perioada de testare şi apoi se
completează după ce a fost introdus pe piaţă, pe baza celor raportate de pacienţi,
medici şi farmacişti.
Profesioniştii din sănătate, dar şi
consumatorii de medicamente se confruntă cu probleme de interpretare a
certitudinii efectelor secundare, mai bine zis: în ce măsură acestea sunt
urmarea folosirii medicamentelor. OMS a stabilit definiţii şi criterii de
cauzalitate pentru efectele adverse ale medicamentelor. Astfel, ele sunt
clasificate în sigure, probabile, posibile, îndoielnice, de neclasificat sau nu
se poate stabili.
Pe lângă această ierarhizare, se întrebuinţează,
la evaluarea cauzalităţii unui efect secundar al unui medicament, şi scorul Naranjo. În 1981, cilianul C. A.
Naranjo a publicat rezultatele unei cercetări efectuate independent pe medici şi
farmacişti, referitor la 63 de efecte adverse ale medicamentelor*. El a definit
zece criterii (a căror prezenţă/absenţă a fost notată cu cifre), pe baza cărora
a stabilit patru posibilităţi ca un anumit efect să fie urmarea administrării
unui medicament, şi anume: sigur (scor 9 sau mai mare), probabil (5–8), posibil
(1–4) şi îndoielnic (0 sau mai puţin). Cu cât scorul este mai mare, cu atât mai
mare probabilitatea ca efectul să fie consecinţa folosirii medicamentului.
Pentru calcularea scorului, se poate accesa pe internet Naranjo Scale online calculator, care, după ce se completează lista
cu cele zece criterii, afişează imediat rezultatul.
Iniţial, scorul Naranjo a fost destinat
folosirii în spitale şi (încă) nu este validat pentru asistenţa primară. Dar
este, în prezent, din ce în ce mai mult întrebuinţat de diferite organizaţii şi
de redacţiile revistelor medicale, pentru a verifica acurateţea celor afirmate
în articolele primite spre publicare.
Conţinutul prospectelor de medicamente au
darul de a-i „înspăimânta“ pe unii consumatori, până la a-i face să renunţe la
un tratament necesar, şi de a crea „dileme“ în rândul medicilor şi farmaciştilor,
referitor la despre care dintre efecte să avertizeze pacienţii. Dacă pentru
profesioniştii din sănătate s-au găsit formule şi scoruri de interpretare a
efectelor adverse ale medicamentelor, consumatorii nu pot decât să se descurce
singuri în noianul de informaţii sau… să le urmărească „pe propria piele“ şi/sau
să accepte ce le spun farmaciştii şi medicii, cu speranţa că aceştia sunt bine
informaţi.
*Naranjo CA, Busto U,
Sellers EM, Sandor P, Ruiz I, Roberts EA, Janecek E, Domecq C, Greenblatt DJ. A
method for estimating the probability of adverse drug reactions. Clin Pharmacol
Ther. 1981 Aug;30(2):239-45
