Ultima săptămână din aprilie a invitat iubitorii muzicii din
București la concerte sau spectacole foarte diverse. De exemplu, la 26 aprilie,
stagiunea Radio a propus o surprinzătoare incursiune în lumea jazzului
simfonic, Orchestra de cameră dirijată de Mihaela Cesa-Goje colaborând cu Elena
Mîndru (voce), Tuomas Turunen (pian), Michael Acker (contrabas), Anssi
Tirkkonen (percuție), în piese poate mai puțin cunoscute la noi, semnate de
Kasurinen, Oscar, Ronka, Alexandru Simu, dar și Turunen sau Mîndru.
Iar vineri, 28 aprilie, Orchestra Națională a evoluat, după
multă vreme, sub bagheta lui Cristian Mandeal, într-un program ce alătură
compozitori celebri de la începutul veacului trecut: Ravel, Rahmaninov, Strauss
– solistă pianista Oxana Corjos. Același ansamblu, dar condus de foarte
promovatul Gabriel Bebeșelea, va aborda, la 5 mai, alături de flautistul Matei
Ioachimescu, un opus scris de finlandezul Kalevi Aho și interpretat pentru
prima oară la noi, dar și o Simfonie de Mahler. Câteva zile mai târziu, la 10
mai, dirijorul se va afla din nou pe podium, de această dată la pupitrul
Orchestrei de cameră, prezentând lucrări de Romero, Dvořák și Beethoven,
evoluând în compania unui alt pianist cu totul special – Horia Maxim.
La Ateneu, între 27 și 28 aprilie, Filarmonica a cântat sub
bagheta directorului său adjunct, Horia Andreescu, optând pentru partituri decupate
din creația marilor clasici vienezi – Haydn, Mozart, Beethoven –, apelând la
doi violoniști: Bujor Prelipcean – cunoscut în special în calitate de membru al
cvartetului „Voces”, poate mai puțin ca solist concertist – și Șerban Mereuță.
Duminica din 23 aprilie a fost destul de „aglomerată” și se prea
poate ca melomanii să fi trebuit să aleagă între a asculta, la Universitatea
Națională de Muzică, lucrări de Vieru, Marbe sau F. Popovici sub genericul
„Sunetele timpului”, sau a urmări noua producție cu „Victoria și-al ei husar”
de Abraham, oferită de Teatrul de Operetă la Palatul copiilor. Este prima
montare a ansamblului după separarea de Operă, în condițiile în care încă nu
are un sediu funcțional. Îndrăgita lucrare s-a prezentat și la 30 aprilie, desigur
cu o altă distribuție, în aceeași regie semnată de Cătălin Voineag și dirijată
de Tiberiu Oprea.
Rămânând în lumea „vocilor”, recitalul de foaier de la Opera
Națională a adus, la 26 aprilie, o reîntâlnire cu soliști ai teatrului din
generații foarte diferite, în pagini celebre. Printre interpreți: Mihaela
Stanciu sau Mihaela Ișpan, Liviu Indricău sau Valentin Vasiliu, dar și Ala
Cheptini, Marta Sandu sau Filip Panait, acompaniați la pian de Lidia Butnariu
și Gonul Aptula.
Între timp, turneul „Pianul călător” a continuat prin localități
mari și mici ale țării, pentru ca în 27 aprilie, după recitalul susținut de
Horia Mihail la Caracal, instrumentul cu claviatură pus la dispoziție de Radio
România să rămână o perioadă la Teatrul din acel oraș.
Poate că în vacanța de Paști, cumva prelungită, cei care s-au
aflat în străinătate au reușit să asiste și la reprezentațiile cu „Madama
Butterfly” la Opera din Londra, nu doar pentru a se bucura de frumusețea
muzicii pucciniene, ci și pentru că tenorul Teodor Ilincăi a fost solicitat să
preia rolul lui Pinkerton, cântând, între 13 și 25 aprilie alături de soprana
Ana-Maria Martinez, în fosă fiind dirijorului corului Operei, Renato
Balsadonna.
La Staatsoper Viena, în „Bal mascat” a apărut baritonul George
Petean, sub bagheta lui Jesús López Cobos, abordând varianta originală a
partiturii, a cărei acțiune este plasată în Suedia, spre deosebire de cea
oferită recent la Opera bucureșteană, unde s-a preferat versiunea transferată
la Boston. Opera verdiană a alternat cu lucrări mai speciale, readuse în
repertoriu în noi distribuții: „Lady Macbeth din Mzensk” de Șostakovici,
regăsită pe afiș din 22 aprilie până la 3 mai, sau „Káťa Kabanová” de Janacek,
prezentată între 18 și 27 aprilie, printre interpreți fiind basul Dan Paul
Dumitrescu. Se reia, de asemenea, Tetralogia wagneriană „Inelul nibelungului”,
în care melomanii îl vor reasculta pe basul Sorin Coliban în rolul Fasolt, în
care l-am aplaudat și la București într-o ediție a Festivalului „Enescu”. Dar
în monumentalele opere vor cânta și Petra Lang și Camilla Nylund sau Stefan
Vinke, deja familiari nouă în urma invitării lor fie în „Lohengrin” la Opera
Națională, fie în „Parsifal”, prezentat în concert la Ateneu. Este vorba
despre un ciclu care se desfășoară din 30 aprilie până la început de iunie, cu
Peter Schneider la pupitru.
Iată că primăvara își continuă oferta generoasă pentru melomani,
reperele menționate adăugându-se, firesc, multor altor tentații reale în marile
noastre centre culturale, așa încât să avem un program încărcat.
