Din
consideraţie faţă de ţara şi Capitala care îi găzduieşte, deşi Paştele catolic şi
reformat a fost sărbătorit la sfârşit de mărţişor, echipa de la Institutul
Balassi al Republicii Ungare a marcat şi în acest an tradiţiile de Paşte, care
reprezintă de multe ori un element de coeziune între români şi maghiari. După
deja obişnuitul atelier de încondeiat ouă pentru copii, organizat în luna
martie, pentru final de aprilie ne-au propus expoziţia „Ouă încondeiate“, gândită
ca un omagiu adus lui Balasz Marton, etnograf din prima jumătate a secolului
XX. Expoziţia a fost organizată în colaborare cu Consiliul Judeţean Covasna şi
Centrul de Cultură al Judeţului Covasna şi aduce la Bucureşti obiceiurile
pascale ale regiunii Trei Scaune din curbura Carpaţilor. Vernisajul expoziţiei,
la care au participat dl Virgil Ştefan Niţulescu, director general al Muzeului
Naţional al Ţăranului Român şi dl Imreh-Marton István, directorul Centrului de
Cultură al Judeţului Covasna, precum şi Kovacs Attila Gellert, tânăr artist
pasionat de împodobitul ouălor, a fost completat de lansarea albumului Ouă încondeiate, realizat de Kokas
Zoltán, în prezenţa autorului, care şi-a dedicat cercetările, de mai bine de
jumătate de secol, acestei manifestări aparte a spiritului popular.
Albumul, apărut în condiţii grafice
deosebite, deocamdată doar în limba maghiară, dar pentru care este în lucru şi
o ediţie românească, a fost punctul de plecare pentru expoziţia de la
Institutul Balassi. În acest fel, pe lângă prezentarea colecţiei de ouă
realizate prin tehnici tradiţionale sau mai noi, am putut urmări, printr-o
serie de planşe preluate din volumul amintit, istoria acestui obicei. Periplul începe
cu câteva repere legate de simbolistica oului ca reprezentare a fertilităţii, a
creaţiei primordiale şi a reînnoirii permanente căreia îi suntem martori an de
an. Ne poartă apoi prin tehnica încondeierii ouălor cu ceară, specifică
regiunii Trei Scaune, prezentând instrumentele necesare şi etapele realizării
desenelor, semnificaţiile elementelor ilustrate, precum şi surse naturale, îndeosebi
vegetale, pentru obţinerea diferitelor culori care se aplică pe ouă. Vedem în
continuare câţiva artizani din prezent, culegători de modele, aparţinând unor
generaţii şi locuri diferite, dar uniţi de pasiunea comună pentru decorarea ouălor
de Paşti, pentru păstrarea şi transmiterea unor obiceiuri vechi către cei care
vor veni după noi. Sunt de asemenea descrise cu detalii diferitele
modalităţi
de împodobire: dincolo de clasicele ouă încondeiate, există şi ouă gravate, ouă
cu amprente vegetale, sau variantele inovatoare ale ouălor potcovite, sau ale
ouălor ajurate sau dantelate, fiecare dintre ele fiind bogat ilustrată cu planşele
ce surprind exponate din colecţia Muzeului Naţional Secuiesc din Sfântu
Gheorghe.
Dar sărbătoarea Paştelui nu este limitată
doar la vopsirea ouălor, şi de aceea ne sunt prezentate şi planşe cu tradiţii
pascale din Trei Scaune, precum sfinţirea alimentelor, stropitul, ocolul
hotarului sau împuşcatul cocoşului, încă practicate în unele comunităţi. Iar
obiceiurile vechi sunt completate de altele mai noi, cum este sărbătoarea ouălor
roşii din Brădet, aşezare românească din judeţul Covasna, sărbătoare care a dus
la alcătuirea unei valoroase colecţii de ouă încondeiate la Căminul cultural
din localitate, acestea provenind şi din alte regiuni. Nu în ultimul rând, ne
este adus în atenţie şi obiceiul împodobirii copacilor cu ouă, existent nu
numai în Ardeal, dar şi în anumite locuri din Germania, o versiune în miniatură
fiind reprodusă pentru noi în cadrul expoziţiei. (Dr. Raluca Bulea)
„Ouă
încondeiate“ interactiv a fost numele expoziţiei găzduite de zona pietonală Ştefan
cel Mare şi Sfânt din Iaşi. Ieşenii au fost invitaţi să descopere tainele
vopsirii şi încondeierii ouălor, meşteşug atestat în Ţările Române încă din
secolul al XVII-lea. Vizitatorii au putut observa tehnica pictării icoanelor şi
a confecţionării obiectelor din lemn şi alte materiale, împletituri din nuiele
de răchită şi fire textile. Având un caracter interactiv, manifestarea s-a
adresat tuturor categoriilor de public, venind astfel în întâmpinarea dorinţelor
vizitatorilor, de cunoaştere şi iniţiere în specificul tradiţiilor populare.
Meşterii populari participanţi i-au învăţat pe copiii curioşi câteva secrete
ale încondeierii ouălor. Pentru asta, meşterii au venit din Bucovina, din
localităţi precum: Brodina, Paltinu, Ulma, Vicovu de Sus, Vatra Moldoviţei,
unde tehnica decorării ouălor este încă bine reprezentată, dar şi din Botoşani şi
Iaşi.
(Dumitru Şerban)
