Newsflash
Cultură

Stockholm via Madrid

de Ilinca BELCIU - aug. 7 2014
Stockholm via Madrid

Cât de repede te poţi îndrăgosti?

 

    Dublu premiat la Cluj anul acesta cu Trofeul TIFF şi cu premiul pentru cea mai bună interpretare, Stockholm, filmul lui Rodrigo Sorogoyen, spune povestea unei aventuri de o noapte. O meditaţie minimalistă despre pericolul asumat al unei iubiri fugitive care nu are timpul necesar să se concretizeze. Secvenţa de început se concentrează asupra a doi tipi, aparent buni prieteni, care povestesc despre o prietenă comună. O discuţie uşor contradictorie ce se finalizează brusc, iar El îşi vede de distracţia serii din club. În momentul în care o vede pe Ea, întreaga atenţie se concentrează direct: îi declară că s-a îndrăgostit. Cu toate că o urmăreşte insistent şi încearcă să-i câştige atenţia în fel şi chip, ea pare de neînduplecat. Sunt cuvinte prea mari pentru o seară atât de scurtă, dar oare nu aşa ar putea începe orice poveste de dragoste? Chiar dacă ea dispare din raza lui vizuală, se intersec­tează în scurt timp. Pare din ce în ce mai evident că lucrurile nu se opresc aici. Aparent e doar o joacă, dar una insistentă. El nu se va lăsa uşor chiar dacă ea e pe punctul de a pleca spre casă. O va urmări pe străzi, vor începe să vorbească despre toate mărun­ţişurile, dar mai ales să analizeze dragostearăsărită din senin. Îi explică în zadar că nu-l crede, că nu te poţi îndrăgosti pur şi simplu, că sunt vorbe goale. Pentru ea, el e încă un mincinos, nimic mai mult. Nici măcar un nume, nici măcar un detaliu care să îl personalizeze cu adevărat.
     Primul moment în care asumarea întregii poveşti devine mai mult decât evidentă, după ce au străbătut deja câteva străzi împreună, este acela în care el o invită la cină. Vor intra relaxaţi într-un supermarket, unde el se va intersecta cu un cunoscut şi vor avea o discuţie tensionată, pentru ca apoi să-şi cumpere o apă, iar ea o ciocolată.
     Acţiunea se petrece într-un Madrid liniştit fără nicio legătură spaţială cu Stockholmul. Ceea ce încearcă Sorogoyen să puncteze este de fapt sindromul Stockholm – legătură traumatică ce presupune emoţii intense între două persoane, una dintre ele încercând să domine prin intimidare sau hărţuire. Psihologic vorbind, ea îi cedează şi devine victimă în această joacă de la miezul nopţii. Cu toate că are toate elementele previzibilului, filmul reuşeşte să te ţină lipit de scaun. Conversaţia lor capătă intensitate şi încerci să urmăreşti, în fond, cât de departe poate merge absurdul. Cu toate că îi va propune cele mai neobişnuite pedepse pentru faptul că nu vrea să i se prezinte cu adevăratul nume, joaca merge mai departe şi amândoi acceptă convenţia unei nopţi petrecute pe străzile Madridului, apoi în scara blocului în care locuieşte el, pentru ca acţiunea să continue în apartamentul lui şi pe terasa blocului.
      Fragilă, dar totuşi dornică să se apropie de el, tânăra cedează în cele din urmă, renunţă la încleştare şi lasă lucrurile să vină de la sine. Sunt fascinante transformarea ei şi maniera în care renunţă treptat la împotriviri. Sorogoyen analizează microscopic strania aventură de o noapte: fiecare îşi apără propriul teritoriu, dar încearcă şi învaţă să renunţe la orgolii cu riscul ca a doua zi să-şi continue viaţa ca şi când nimic nu s-ar fi întâmplat. Timpul este mult prea rapid, aşa că superficialitatea ne guvernează existenţa. Protagonişii din Stockholm nu au timpul fizic să construiască o relaţie profundă, drept urmare jocul de-a îndrăgosteala pare a fi singura soluţie. Ei sunt exponenţii unei generaţii dereglate, care nu reuşeşte să mai stabilească legături normale. Trăiesc pe repede înainte, emoţii puternice se consumă într-un timp mult prea scurt, totul e intens, dar în acelaşi timp extrem de periculos. Lipsa răgazului în care trebuie să macini fiecare replică, mişcare, gest duce inevitabil la răbufniri nervoase.
     Filmul descrie emoţiile ce nu ajung la suprafaţă prin intermediul spaţiilor în care se desfăşoară acţiunea: apartamentul decorat în stil nordic, mobila albă, simplitatea spaţiului. Sorogoyen nu recurge la un stil de filmare pretenţios: aşezat şi calm, radiografiază stări sufleteşti prin încadraturi largi şi medii, integrează personajele într-un tot fără artificii stilistice, fără a se apropia de ele dincolo de limita suportabilului şi confortului. Stockholm e un film cu buget redus, simplu, dar nu simplist, o poveste care te urmăreşte dincolo de ecran, acolo unde propriul confort psihic începe să se simtă ameninţat.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe