În cele trei interviuri din nr. 20 (septembrie 2011) al revistei MEDICA ACADEMICA, interlocutorii
Deliei Budurcă dezvăluie informaţii din activitatea profesională, pe care o
desfăşoară, cu mult succes, fie pe alte meridiane – la Montréal – prof. dr. Florin Amzică, fie în ţară – în
Capitală, prof. dr. Mircea Beuran, sau la Târgu Mureş – conf. dr. Horaţiu
Suciu. Şi domeniile sunt diferite. Profesorul
Amzică (cunoscut cititorilor noştri pentru remarcabilele rezultate ştiinţifice
în domeniul neurofiziologiei, ca şi pentru preocupările muzicale – pasionat de
vioară) este şi un neobosit susţinător al Societăţii de Neurofiziologie
Electrodiagnostică din România – ASNER. „Fiecare pacient este un pacient pe
care trebuie să-l descoperi. Mie asta îmi place în neurologie, este o muncă de
detectiv, investighezi, ajustezi“. În opinia dlui prof. dr. Mircea Beuran, a cărui pasiune e chirurgia de urgenţă,
principalele trei calităţi ca să practici această specialitate sunt: (să ai)
cap, inimă şi mână. „Nu poate să fie un chirurg fără una din cele trei. Şi
trebuie să fie de performanţă toate trei“. La rândul său, conf. dr. Horaţiu Suciu, chirurg cardiovascular, care din 2004
operează copii cu malformaţii cardiace congenitale, mărturiseşte: „Da, pot să
zic că sunt un dăruit; mă duc cu plăcere la serviciu, sala de operaţii este
pentru mine locul unde îmi găsesc liniştea, în mod paradoxal. Pentru mine nu
este niciun efort să fac aceste intervenţii şi nu consider că fac ceva
extraordinar, fac doar ce am învăţat“.
BPOC-ul vârstnicului – un altfel de BPOC? este
întrebarea la care răspund Florin Mihălţan, Iulia Lunceanu, Armand Râjnoveanu şi
Ruxandra Ulmeanu. „Cumulul de morbidităţi, severitatea afecţiunii principale,
dificultăţile de complianţă, de monitorizare a terapiei şi asistenţa paliativă
sunt doar câteva dintre problemele care se adaugă tratamentului de fond al
bolii“. Tudor Poalelungi şi Ion Bordeianu prezintă analiza configuraţiei morfologice în Dermatoscopia leziunilor cutanate pigmentare melanocitare, concluzionând
că detectarea melanomului rămâne cea mai importantă indicaţie a dermatoscopiei,
iar în screening-ul pentru melanom, scopul acestei investigaţii e să maximizeze
depistarea precoce şi să minimizeze exciziile nenecesare ale tumorilor benigne
cutanate; dermatoscopia permite îmbunătăţirea sensibilităţii diagnostice în
melanom comparativ cu examinarea clinică. Valeriu Lupu discută despre O altă formă de rezistenţă la medicamente –
anticorpii inhibitori antifactor VIII în hemofilie. Prin studii prospective
s-a demonstrat că 20–50% din hemofilici au inhibitori, cu titruri variabile,
cei mai afectaţi fiind hemofilicii care primesc doze mici şi rare sau
profilaxie la cerere. Factori de stres
implicaţi în profesiile medicale sunt trecuţi în revistă de Irina Anca Tănăsescu.
Aceştia sunt legaţi de: conţinutul şi condiţiile concrete ale muncii (supraîncărcarea
de natură cantitativă şi calitativă, deficienţele în muncă, pericolul fizic,
expunerea psihică, condiţiile ambientale ale muncii); organizarea muncii (rolul
în organizaţie, relaţiile profesionale); parcurgerea şi dezvoltarea carierei
(remuneraţia, nesiguranţa locului de muncă, perspectivele de avansare în carieră,
sfârşitul carierei şi pensionarea). Satisfacţia profesională este rezultatul a
cinci factori: muncă propriu-zisă (conţinutul său), salariul, posibilităţile de
promovare, controlul activităţii (relaţiile cu superiorii) şi relaţiile cu
colegii.
