Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  LIFESTYLE  »  Cultură

Studii epidemiologice şi observaţii clinice interesante

Viața Medicală
Dr. Mihail MIHAILIDE joi, 2 august 2012
     Revista Colegiului Medicilor din Municipiul Bucureşti – MEDICINA MODERNĂ – s-a transfor­mat de ceva timp dintr-una mensuală (cum fusese fondată în 1994) într-o publicaţie trimestrială, tsunamiul crizei economico-financiare lovind şi la noi presa profesională. Astfel că nr. 2/2012 ne-a sosit în plină vară, ilustraţia copertei, o repro­ducere a „colajului“ semnat de dr. Anca Petcu, membru al Cenaclului de Arte Plastice al Medicilor, fiind, prin titlul Summertime, adecvată. Nu ştiu însă ce elemente au putut modifica această lucrare, admirată cu alt prilej ca fiind o „acuarelă“ numită Haiga, într-un „ansamblu de lipituri“: colaj (de altminteri, inexistent faptic), cu presupus efect artistic. De asemenea, dacă nu mă înşel, haiga/haika este o minipictură japoneză care însoţeşte haikuul, or, subiectul – postura şi poziţia membrelor modelului feminin care pozează – trimite privitorul cu gândul la nuduri de Pallady (toutes proportions gardées), nu la nihonga (pictura în stil nipon).   
    Editorialul revistei nu este un articol de fond, ci unul profesional, dna prof. dr. Elena Moldoveanu oprindu-se asupra biomarkerilor, conferindu-li-se acestora un interes ştiinţific şi clinic „imens“. Ca să răspundă acestei superlative calificări, indicatorii proceselor fiziologice şi patologice trebuie să îndepli­nească minime condiţii, cum sunt: determi­nări corecte, informaţii ce nu pot fi obţinute prin alte investigaţii, preţ „rezonabil“ – care să permită repetarea testărilor la intervale scurte... Autoarea, biochimistă, redă o clasificare în uz, biomarkeri care indică gradul de evoluţie şi severitatea bolii, eficacitatea unui tratament, toxicitatea sau po­sibilele reacţii adverse ale unui anumit tratament, biomarkeri care permit selectarea pacienţilor cel mai bine situaţi din punctul de vedere al stării lor de sănătate pentru a primi o anumită medicaţie. Dar citează şi apariţia clasificării biomarkerilor în bystander şi culprit. „Primii sunt eliberaţi în circulaţie în urma unei agresiuni (proces nociv), de exemplul: peptidul natriuretic (BNP) şi precursorul lui, proBNP, troponina, proteina C reactivă. Cea de-a doua categorie de biomarkeri blochează sau reversează procesele patologice şi reprezintă posibile ţinte terapeutice, de exemplu: diversele tipuri de microARN, galectina 3“. 
      Util – mai ales că se bazează pe un studiu propriu şi nu doar pe bibliografie, una deja copleşitoare la acest subiect tratat – este articolul constănţenilor dr. Radu Ştefan Şuţa şi prof. dr. Elvira Craiu, de la Facultatea de Medicină a Universităţii „Ovidius“: „Riscul cardiovascular la pacienţii cu sindrom metabolic şi steatoză hepatică non-alcoolică“. Deşi „înconjurată de controverse“, această realitate clinică include o constelaţie factorială „cu efect multiplicativ“ în apariţia bolilor cardiovasculare. O asociere morbidă a acestui sindrom o constituie boala ficatului gras non-alcoolic, „probabil cea mai frecventă afecţiune hepatică cronică“. Autorii, între 2005 şi 2010, efectuează un studiu epide­mio­logic transversal de tip observaţional pe 329 de pacienţi internaţi (102 bărbaţi şi 227 de femei) cu sindrom metabolic nou descoperit/fără trata­ment anterior. Pentru diagnosticul sindromului metabolic s-a utilizat definiţia IDF din 2005, anume: circumferinţa abdominală de cel puţin 94 cm la bărbaţi şi 80 cm la femei plus cel puţin două din următoarele elemente: trigliceride peste 150 mg/dl; HDL-colesterol sub 40 mg/dl la bărbaţi şi 50 mg/dl la femei; TA peste 130/85 mm Hg; glicemie mai mare de 100 mg/dl. De asemenea, s-au luat în considerare, pentru diagnosticul ecografic, următoarele criterii: hiperecogenitate difuză, omogenă; indice hepatorenal crescut; atenuare posterioară. Pentru aprecierea riscului cardiovas­cular, autorii au folosit diagrama SCORE, binecunoscută în spa­ţiul european. Rezultatele, cum­va previzibile, au arătat că majoritatea pacienţilor din acest lot au avut un risc cardiovascular crescut: 52,3%, cu preponde­renţa bărbaţilor. Analiza în continuare a datelor statistice arată puternica legătură epide­mio­logică între steatoza hepa­tică non-alcoolică şi sindromul metabolic, dar şi riscul rezidual lipidic important, conferit de această asociere, pentru bolile cardiovasculare.     
      În contextul frecvenţei în creştere a bolilor cronice ale ficatului, nu surprinde preocu­parea pentru lărgirea ariei de cercetări, ca de pildă în evaluarea „Prevalenţei scăderii densităţii minerale a osului în bolile hepatice cronice“. Cerce­tători de la Centrul de medicină internă al Institutului Clinic Fundeni (dr. Otilia Motoi, dr. A.V. Diţoiu, dr. Andreea Andronesei, dr. Adina Stancu, dr. Magda Pătruleasa şi prof. dr. Mihai Voiculescu) efectuează un studiu prospectiv pe 153 de pacienţi suferind de hepatită cronică cu VHB sau VHC şi ciroză, monitorizându-i o perioadă de trei ani, timp în care li se investighează, între alţi parametri, densitatea minerală a osului, căutându-se corelaţii cu funcţia hepatică. Prevalenţa osteoporozei a fost statistic semnificativ mai mare ca în populaţia generală, de unde sugestia pentru activitatea practică a necesităţii explorării la bolnavii cu hepatopatii cronice a densităţii osoase, evident în scopul depistării din timp a osteoporozei.  
       Alături de fibrilaţia atrială şi de ateromatoza carotidiană, ateromatoza arcului aortic este o cauză importantă de AVC, dar mijloacele de diagnostic şi de evaluare a plăcilor de aterom la acest nivel sunt dificile şi controversate, cu toată perfecţionarea aparaturii imagistice. Un amplu referat pe această temă semnează dr. Mihaela Marin, prof. dr. Ana Câmpeanu şi acad. Constantin Popa, autori care conchid că e necesară dezvoltarea în continuare a unor studii pentru validarea algoritmului diagnostic, stabilirea elementelor de prognostic, precum şi – desigur – a unui protocol terapeutic medicamentos sau chirurgical pentru rezolvarea problemei complexe a ateromatozei arcului aortic.     
          Reconstrucţia valvei mitrale prin anuloplastie cu inel rigid în insuficienţa valvei mitrale din insuficienţa cardiacă îl preocupă pe chirurgul Ch. Streinu, de la University Clinic for Surgery din Graz, şi pe colaboratorii săi L. Salaymeh, I. Ovcina, St. Schweiger, K. H. Tschelliessnigg. Rezultatele observate la 41 de pacienţi astfel operaţi sunt optimiste.  
         Un „Caz rar de boală Castleman, unicentrică, de tip plasmocitar, cu localizare la nivelul gâtului“ este titlul interesantei observaţii clinice efectuate asupra unui pacient de 65 de ani cu o tumoră voluminoasă la nivelul gâtului şi extensie buco-faringiană (cu disfagie şi dispnee), publicată de conf. dr. Ion Anghel şi dr. Alina Anghel, orelişti la Spitalul „Colţea“. Deşi este benignă, boala se tratează ca un cancer, cu radioterapie şi chimioterapie. În speţă, tratamentul chirurgical a constat în cura radicală a formaţiunii tumorale. După vindecarea chirurgicală, pacientul a fost transferat în Clinica de Hematologie, unde s-a aplicat un tratament după principii oncologice. Articolul este ilustrat foto, dar şi cu o reproducere după CT cu o substanţă de contrast.
             Interesant şi util pentru perfecţionarea continuă a medicilor este referatul, adus la zi cu informaţii proaspete, redactat de dr. G. Săraci şi prof. dr. Oliviu Pascu, „Abordarea endoscopică şi terapeutică actuală în esofagul Barrett“. În BRGE, mucoasa esofagiană normală de tip scuamos este înlocuită cu una mai rezis­tentă, de tip cilindric, rezistentă la agresiunea clorhidropeptică, dar cu risc crescut pentru dezvoltarea unui displazii ori a adenocarcinomului. Variatele tehnici de endoscopie, prezen­tate de autori pe larg, permit pe de o parte diagnosticul de esofagită, prelevările de biopsii şi monitorizarea evoluţiei sindro­mului, iar pe de alta aplicarea tratamentului endoscopic, tot mai bine codificat: terapia ablativă, cea fotodinamică, terapia cu laser, cea prin radiofrecvenţă, crioablaţia etc.
            Un alt articol-referat îndepli­nind aceleaşi valenţe, anume de documentare în vederea perfec­ţionării, scop firesc urmărit de Colegiul Medicilor Bucureşti, este cel semnat de dr. Cristina Stoica, de la Clinica de Pediatrie, Institutul Clinic „Fundeni“: „Anemia la copilul cu boală cronică de rinichi“. 
           Închei această răsfoire, prin forţa lucrurilor incompletă, a celui mai recent număr apărut al revistei „Medicina modernă“, semnalând studiul observaţional transversal, pe două grupuri de copii, efectuat de dr. Mihaela Vinţan şi prof. dr. Ileana Benga, de la Clinica de Neurologie Pediatrică, Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii Cluj-Napoca, consacrat „Analizei cantitative (QEEG) a traseului EEG de fond din somnul NREM în epilepsia benignă rolandică (ERB)“. Potrivit autoarelor, la copiii cu ERB există un exces de unde lente (delta) şi diferenţe de amplitudine, comparativ cu copiii sănătoşi, în somnul NREM, la nivelul regiunilor centrotem­porale, constatare sugestivă astfel pentru o alterare a regiunii respective cerebrale. De unde importanţa diagnostică a studierii traseului encefalografic în epilepsia rolandică benignă. Şi acest material beneficiază de sugestive reprezentări grafice color a puterilor relative pentru fiecare bandă de frecvenţă conform gupelor de vârstă în maturarea EEG şi de mapping-ul activităţii EEG în somnul NREM.
 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.