S-ar părea că sosirea lunii septembrie, deschizătoarea drumului
către toamnă, în ciuda căldurii neobișnuite cu care a debutat și a melancoliei
paralizante ce îi cuprinde pe unii dintre noi, aduce cu sine o efervescență
nestăvilită și o dorință de a traduce în fapte ceea ce până acum fuseseră doar
proiecte pe hârtie. De departe, Festivalul „George Enescu“ este evenimentul
aflat în atenția tuturor, și pe bună dreptate, dar, dincolo de asta, orașul
zumzăie neîncetat, în fiecare zi având loc manifestări interesante.
Una dintre acestea este Festivalul ambasadelor „Open your
culture“, aflat la debut, dar care își propune cu determinare să aibă viață
lungă. Organizat timp de aproape o săptămână, în câteva locuri din oraș, la
inițiativa Asociației ESCU (acronim pentru Educație, Societate, Cultură,
Umanitate), sub patronajul Ministerului Afacerilor Externe și al Ministerului
Culturii, evenimentul a fost lansat, nu întâmplător, la 1 septembrie, de ziua
diplomației române, sub genericul „În jurul lumii printr-un singur oraș“.
Astfel, s-au întrunit 50 de ambasade și institute culturale, printre care și vechi cunoștințe de-ale noastre,
Institutul
Cervantes, Delegația Valonia-Bruxelles și British Council.
Biblioteca Națională a României, loc frecventat de cititori și
cercetători de toate vârstele, dintre care foarte mulți tineri, a găzduit în
generoasele sale spații o parte din instituțiile participante. Acestea au venit
în fața publicului cu expoziții de fotografie și pictură din țările lor, cu
costume și obiecte tradiționale de artizanat, chiar cu obiecte de patrimoniu.
Astfel, am avut oportunitatea de a admira, față în față, statuete mayașe din
Mexic și ceramică de Cucuteni, panouri omagiale dedicate poetului irlandez
William Butler Yeats și cele marcând aniversarea a trei sferturi de veac de
activitate a British Council în România, straie turkmene, arabe, africane sau
indiene, și multe altele. Pe lângă exponatele statice, vizitatorii au avut
ocazia să asiste și la ceremonii ale ceaiului din China și Japonia, precum și
la o demonstrație de îmbrăcare a faimosului kimono japonez.
Prezența românească s-a remarcat atât prin expoziția „Costum
țărănesc, veșmânt regal“, care prezintă costume populare din zonele Muscel, Argeș,
Mehedinți și Vrancea, din colecția Muzeului Național al Țăranului Român,
asemănătoare cu cele purtate cândva de Regina Maria, precum și prin proiectul
„Mari inovatori români“, inițiat de Institutul Cultural Român și care va
călători în țară și nu numai. De remarcat este faptul că dintre cele 15
personalități alese, nu mai puțin de șase aparțin lumii medicale: Victor Babeș,
„întemeietor al medicinii românești moderne“, Ion Cantacuzino, „inventatorul
vaccinului antiholeric“, Gheorghe Marinescu, „realizatorul primului film
științific“, Nicolae Paulescu, „descoperitorul insulinei“, Ana Aslan, „secretul
tinereții veșnice“ și George Emil Palade, „Nobel pentru fiziologie și
medicină“.
În aceeași notă de prezentare a unei moșteniri culturale
reprezentative a fost și expoziția „Hands of Korea“ de la Galeria Galateca,
organizată de Ambasada Coreei de Sud pentru Festivalul ambasadelor, dar și cu
ocazia aniversării a 25 de ani de relații diplomatice cu țara noastră. Pentru
aceste momente speciale au fost alese trei meșteșuguri manuale care dau naștere
unora dintre cele mai importante piese ale culturii tradiționale coreene,
„hanbok“ – costumul tradițional, „bojaghi“ – piesă de împachetat, realizată din
materiale textile, având de asemenea și rol decorativ, și „joomchi” – metodă
coreeană unică de confecționare manuală a hârtiei din scoarță de dud.
Un al treilea loc de desfășurare a festivalului destinat celei
de-a șaptea arte a fost Cinema Studio, acolo unde 14 dintre țările participante
au oferit publicului oportunitatea de a viziona o serie de pelicule artistice
și documentare, realizate în ultimii ani sau dimpotrivă, devenite deja clasice. Nu în ultimul rând, cel de-al patrulea punct de pe „harta“
Festivalului ambasadelor a fost parcul „Lumea copiilor“ din sectorul 4, unde a
avut loc și închiderea oficială a evenimentului, cu focuri de artificii. Timp
de două după-amiezi de sfârșit de săptămână am putut, din mijlocul orașului
nostru, să călătorim pe cinci continente, aflând informații turistice și
economice, degustând mâncăruri sau băuturi tipice, ori vizionând spectacole de
muzică vocal-instrumentală și dansuri tradiționale. În acest fel, ne-am putut
bucura de ceea ce, într-o anumită măsură, este o parte a sufletului fiecărei
națiuni participante, și de acele elemente importante pe care au dorit să le
împărtășească țării gazdă și locuitorilor săi.
