Manualul TULBURĂRILE FUNCŢIONALE INTESTINALE (Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2009), apărută sub redacţia prof. dr. Dan L. Dumitraşcu îi are coautori pe doctorii clujeni Simona Costin, Liliana David, Cosmin Grad, Cristina Hoţoleanu, Raluca Pais, Laura Poantă, Flaviu Rusu şi pe dna dr. Ina Romanciuc, de la Chişinău. Ca şi pe prof. dr. D. A. Drossman din SUA. În Cuvântul introductiv, autorii relevă importanţa lucrărilor elaborate şi a recomandărilor formulate de Fundaţia Roma şi coordonate de prof. D. A. Drossman, calificate drept standard, la care au fost „adăugate date din lucrările proprii, din experienţa aplicării unora dintre recomandări la specificul local, precum şi bibliografie mai recentă“.

      Primele capitole ale volumului sunt dedicate unor Consideraţii generale asupra subiectului, unor Elemente de anatomie şi fiziologie, ca şi Tehnicilor curente de explorare funcţională a intestinului, cu ample referiri la Manometria ano-rectală în explorarea intestinului şi la Explorarea cu videocapsulă a intestinului subţire. Întreg spaţiul cărţii este, apoi, ocupat de problematica Intestinului iritabil (Irritable Bowel Syndrome = IBS), începând cu datele de epidemiologie (o prevalenţă de 10–20% la adolescenţi şi adulţi, o simptomatologie ce se suprapune cu aceea a dispepsiei funcţionale la cca 70% din subiecţi, cu predominanţa constipaţiei, urmată de aceea a alternanţei constipaţiei şi diareei, cu variaţii legate de etnie şi de zona geografică şi cu influenţa unor factori genetici, psihosociali şi culturali, dar şi a vârstei şi sexului. În continuare sunt analizaţi factorii genetici asupra cărora „diferiţi factori de mediu pot acţiona ca factori trigger pe un teren predispus genetic“ şi factorii de personalitate (evidenţiaţi prin EPQ = Eysenck Personality Questionnaire), grupaţi după tipurile extrovertit/introvertit şi stabil/instabil şi evaluaţi după MMPI (Minnesota Multiphasic Personality Inventory).

      Urmează capitolele Patogeneză şi diagnostic: importanţă clinică, etiologie (factori de personalitate – alexitimia; psihologici – stresul; abuzuri în copilărie; anxietatea; infecţioşi – gastroenterite; genetici etc.; factori de risc; mecanisme patogenetice – tulburări ale motilităţii colonice, hipersensibilitatea viscerală, inflamaţia; calitatea vieţii în SII = sindromul intestinului iritabil); diagnostic (criterii, simptomatologie asociată; scala Bristol de evaluare a formei scaunului; „modificări ale criteriilor de diagnostic în Roma III“; evaluare clinică şi paraclinică). În următoarele capitole sunt expuse pe larg: rolul alexitimiei în TFI (tulburările funcţionale intestinale), cu sublinierea finală că „soluţionarea aspectelor patogenetice şi de corecţie a alexitimiei, posibil, va constitui un pas spre rezolvarea altei probleme majore a medicinii interne – tratamentul tulburărilor funcţionale gastrointestinale“ şi principiile de comunicare medicală în intestinul iritabil – pornind de la postulatul astfel enunţat „conform modelului bio-psiho-social, în intestinul iritabil nu există o alterare a stării fizice, ci a stării emoţionale“, astfel încât, „pentru ameliorarea stării pacientului este necesară buna stăpânire a tehnicilor de comunicare cu el“, centrate pe empatie şi care să ţină cont de modelul bio-psiho-social al pacientului, cu care „este necesar să se stabilească relaţii de colaborare“, într-o abordare psihosomatică, adaptată persuasiv în cazul pacienţilor cu comportament maladiv (Chronic Illness Behaviour). Un capitol important are în vedere tratamentul SII – măsuri generale (informaţie corectă, relaţie bună medic–pacient, cu efecte benefice: ameliorarea cursului bolii, cu scăderea numărului vizitelor la medic şi a frecvenţei simptomelor şi creşterea complianţei la tratament), dietă (cu excluderea, intermitentă, a lactozei/fructozei, bogată în fibre, mese regulate, evitarea sedentarismului), medicaţie ţintind simptomatologia dominantă (antispastice, laxative, antidepresive, psihoterapie) şi este urmat de acela privind terapia alternativă (homeopatie, „herbal“ = ceaiuri, acupunctură, bioenergie, administrarea de probiotice), cu precizarea că „este dificil de separat terapia alternativă de cea complementară şi de cea bazată pe recomandări igieno-dietetice, de schimbare a stilului de viaţă“. Secţiuni separate tratează despre gazele intestinale (fiziologie; compoziţie; provenienţă; aspecte clinice – eructaţiile, flatulenţa, balonarea; „malabsorbţia hidraţilor de carbon“; utilizare în scop diagnostic: sindromul de malabsorbţie, sindromul de ansă oarbă, măsurarea tranzitului orocecal), despre tulburările funcţionale monosimptomatice (meteorismul, constipaţia – determinată de disfuncţii neurologice, metabolice şi endocrine, ca şi de afecţiunile sistemice afectând şi organele digestive –, diareea), tulburările intestinale funcţionale nespecifice („simptomele individuale descrise în cadrul SII, constipaţiei funcţionale şi diareei funcţionale sunt des întâlnite la populaţia generală, conducând ocazional la un consult medical: acestea sunt acompaniate şi de alte simptome, astfel întât să poată fi îndeplinite criteriile unui sindrom; aceste simptome sunt clasificate ca fiind nespecifice“), patologia funcţională anorectală (definiţie şi încadrare nosologică; incontinenţa fecală funcţională – epidemiologie, fiziopatologie, etiologie, examen clinic, mano¬metrie anorectală, latenţa terminală motorie la nivelul muşchilor ruşinoşi, electromiografia cu ac, ecografia anorectală, IRM, proctografia dinamică; criterii de diagnostic; tratament: măsuri generale, tratament medicamentos, terapia prin biofeedback, tratamentul chirurgical, stimularea nervilor sacraţi), durerea anorectală funcţională (proctalgia cronică: epidemiologie, fiziopatologie, evaluare clinică şi paraclinică, diagnostic, tratament; proctalgia fugax: epidemiologie, fiziopatologie, evaluare clinică, tratament), tulburări funcţionale de defecaţie (definiţie şi nomenclatură, etiologie, fiziopatologie, tablou clinic, explorări paraclinice, defecografie, determinarea timpului de tranzit intestinal cu markeri radioopaci, diagnostic pozitiv, tratament, terapia specifică-biofeedback). În afara acestora, autorii au „acordat un spaţiu corespunzător (…) tulburărilor funcţionale pediatrice“. Ele fac obiectul penultimului capitol, expus conform clasificării Roma III: intestinul iritabil, balonarea funcţională, constipaţia funcţională, diareea funcţională şi tulburările intestinale funcţionale nespecifice; la nou-născuţi şi copii mici – regurgitarea, sindromul ruminaţiei, sindromul de vărsături ciclice, colica infantilă, diareea funcţională, dischinezia şi constipaţia funcţională, iar la copiii mari şi adolescenţi – vărsăturile şi aerofagia, durerea abdominală asociată tulburărilor funcţionale gastrointestinale (dispepsia funcţională, intestinul iritabil, migrena abdominală), sindromul durerii funcţionale abdominale, constipaţia şi incontinenţa fecală fără retenţie. Aici, subiectele de interes dezbătute sunt: constipaţia, diareea, dischinezia, sindromul de intestin iritabil, migrena abdominală şi balonarea funcţională. Lucrarea se încheie cu detalii privind sindromul durerii abdominale funcţionale („aşa-numita durere abdominală idiopatică“), denumită şi FAPS (Functional Abdominal Pain Syndrome) şi care, „deşi localizată la nivelul abdomenului, nu este propriu-zis atribuită intestinelor“; sunt prezentate criteriile de diagnostic, examenul clinic, probele de laborator, diagnosticul diferenţial – care este „foarte dificil“, utilizarea psiho- şi hipnoterapiei, prognosticul – rezervat, „deşi speranţa de viaţă este foarte bună“!

      Autorii, aducând mulţumiri „stimulativei şi generoasei iniţiative a firmei SOFAR din Italia, reprezentată prin dr. Pasquale Crudele“, declară că s-au „îmbarcat în proiectul de diseminare a cunoştinţelor despre tulburările funcţionale intestinale în rândul corpului medial românesc“ şi îşi mărturisesc speranţa că această carte „îşi va îndeplini obiectivul de a fi un ghid pentru câţiva ani viitori, pentru cei care doresc să diagnosticheze şi să trateze cu responsabilitate tulburările funcţionale intestinale“. Un obiectiv atins cu un deosebit profesionalism.