Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  LIFESTYLE  »  Cultură

Umbra lui Putin la Naţional

Viața Medicală
Mircea Crețu vineri, 13 mai 2022

Nu, nu e o găselniţă jurnalistică. Pur și simplu, la sfârșitul noii premiere a Teatrului Naţional, pe ecranul cât toată scena s-a cocoţat profilul lui Vladimir Putin. De ce? Hai să „ne deslușim”.

Scenă din „Părinți și copii” Foto Florin Ghioca
Foto: Florin Ghioca

Brian Friel, de origine irlandez, a scos din „Părinţi și copii”, cel mai important roman al lui Ivan Sergheevici Turgheniev, în 1987, o dramatizare în care s-a simţit din plin opinia conform căreia „Turgheniev este cel mai occidental dintre scriitorii ruși”.

Piesa lui pare mai puţin apăsată de spiritul slav decât romanul, părând a reţine predilect coliziunea frontală dintre spiritele care animă (sau in-animă) cele două generaţii.

Și chiar dacă spectacolul propune tablouri care ne trimit înspre Răsăritul Europei (de la nelipsita imagine a ritualului „statului pe scaun și amestecatului cu linguriţa în ceai” până la galeria de icoane așezate geometric pe un perete parcă interminabil), personajele par mai degrabă coborâte de pe dealurile verzi ale Irlandei decât venite din taigaua rusă.

Dar, fără discuţie, asta nu e neapărat un lucru rău, universalitatea reprezentând unul dintre blazoanele oricărei capodopere. În spectacolul de la Teatrul Naţional, Vlad Massaci pregătește spectatorii de ceea ce îi așteaptă, în opinia pe care o găsim în flyerul strecurat amabil de plasatoare la intrarea în sală: „Într-un fel, ambele generaţii par ridicole – una prin radicalism, cealaltă printr-un romantism cam zăpăcit. Întrebarea e ce s-a schimbat azi? Ce ecouri au rămas de la cele două perspective ale lumii? Cine a câștigat din această confruntare?”.

Întrebările regizorului sunt, fără discuţie, minate de candoare artistică, anii cărora aparţinem nemaiavând nimic din romantismul cochet al lavandei burgheze, ci mirosind, tare, a parfum arăbesc. Dar povestea lui Turgheniev e frumoasă și trebuia spusă.

Teorii împleticite în sentimente

Concret, în lumea pe care o moștenesc de la părinţii lor pedanţi și rupţi de realitate, „lupii tineri” Evgheni Bazarov și Arcadi Kirsanov sunt mânaţi în lupta ideologică de nihilism, un curent care știe să respingă tot conformismul social, pe care îl consideră ne-natural, dar nu arată nicio clipă a avea idee ce vor să pună în loc.

Și așa, lumea scenică pare invadată de un donquijotism în care singurul lucru ce caracterizează personajele este nu luciditatea, ci vehemenţa. Pentru că, loviţi de năpasta iubirii, cei doi tineri se comportă cum nu se poate mai prostește, ca o dovadă că toate teoriile revolute se împleticesc în proximitatea sentimentelor comune.

Și chiar dacă poveștile celor două idile se consumă diferit – Bazarov neavând parte de sentimentele Anei decât după moarte, iar Arcadi sfârșind într-un parteneriat casnic derizoriu și nemulţumitor –, ele rămân eșecuri. Așadar, într-o lume care pare populată de fantoșe, cum să te poziţionezi?

Regizorul pare a ne „sufla” răspunsul în finalul în care, pe o scenă în care personajele vii devin simple umbre, iar personajul trecut în nefiinţă este singurul care apare ca fiind concret, pe fundal irump imagini ale dezastrului care a fost generat de acea societate letargică: scene din Revoluţia bolșevică, profilurile lui Lenin și Stalin. Și... al lui Putin, ca un urmaș al celor doi (idee care anatemizează parcă mai degrabă o civilizaţie decât o epocă).

În final, putem spune că este destul umor în spectacolul Naţionalului, multă ironie, iar cele patru ore trec mult mai repede decât ar părea, iar pentru asta „vinovații” sunt, alături de regizorul sus-amintit, Andrei Huțuleac, Alexandru Potocea, Mihai Călin, Richard Bovnoczki (din nou foarte precis în abordarea personajului), Tomi Cristin, Diana Dumbravă, Cosmina Olariu, Crina Semciuc, Măriuca Bosnea, Emilia Popescu, Fluvia Folosea, Emilian Mârnea, Mihai Verbițchi și Andrei Tomi.

Citiți și: Culori și cuvinte în acorduri muzicale

Etichete: parinti si copii Vlad Massaci Turgheniev Putin

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.