Numeroşi medici-scriitori preferă pentru a se
exprima proza scurtă. Predecesori celebri rapid citabili sunt Anton
Pavlovici Cehov şi Mihail Bulgakov. Dintre români, Răzvan Petrescu, absolvent cu brio al Facultăţii de Medicină din Bucureşti în 1982, este considerat nu numai un scriitor profund original, dar şi cel mai bun autor de proză scurtă al acestui moment. Între colaboratorii noştri, cu rubrică permanentă în ziar, dr. Viorel Pătraşcu are la activ mai multe volume cu „tablete“, rezultatul unei inteligente sublimări a factologiei, volume distinse cu premii. Proza redusă ca întindere, dar cu tentă umoristică şi subiect inspirat din practica medicală, este specia literară la care aderă şi Dan V. Poenaru, semnatarul volumaşului cuprinzând o duzină de schiţe reuşite, adunate sub titlul „Când medicina e neputincioasă“. Cartea beneficiază de tot atâtea desene semnate de maestrul Ion Barbu din Petrila, colaborator, cândva, al revistei noastre, prezent săptămână de săptămână în paginile revistei „Dilema veche“. Directorul editorial al editurii Brumar, editură căreia lucrarea i-a fost încredinţată spre apariţie (2011), poetul Robert Şerban, membru al Uniunii Scriitorilor din România, autorul Prefeţei, face o recomandare călduroasă acestei scrieri şi dă o notă bună proaspătului umorist: ,,(…) prozele sunt scrise limpede, curat, fără smucituri de condei, fără lupinguri lingvistice, metaforite şi alte boli literare“. Iar „Efectul acestei complexe medicaţii prin cuvinte şi imagini? O să-l aflaţi dacă o să vă… trataţi căci el depinde de la caz la caz. E cert, însă, că atunci când medicina e neputincioasă ne salvează umorul“.
În cazul Ortopediei – specialitatea medicală a profesorului doctor Dan Poenaru, şeful unei clinici de profil de la Spitalul Universitar Timişoara – o dată cu succesul înlocuirii articulaţiilor uzate cu proteze de metal sau de ceramică, medicina e mult mai „putincioasă“ decât în alte situaţii, când, într-adevăr, nu ne rămâne decât să facem haz de necaz…
Din categoria estetică a comicului, frecvent folosite de autor sunt cel de: moravuri, de caracter şi de situaţii. Poate mai puţin comicul de limbaj. Mai jos, câteva exemplificări în acest sens. (...)
Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.
