Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  LIFESTYLE  »  Cultură

Un Don Juan atipic

Viața Medicală
Candid STOICA vineri, 9 iunie 2017
     Anul acesta Teatrul Nottara aniversează 70 de ani de la înființare, cu un calup de nouă spectacole, stabilind cu de la sine putere, fără lipsă de tăgadă, că e mai tânăr ca niciodată. În luna octombrie a anului trecut, a mai trecut printr-o aniversare, și anume reintrarea sa în vechiul sediu, de unde fusese într-un fel alungat, din cauza unor așa-zise avize de siguranță ale clădirii.
     Cele nouă spectacole au fost: „Vestul singuratic” de Martin McDonagh, regia Cristi Juncu, „Fazanul” de G. Feydeau, regia Alex. Mâzgăreanu, „Alcool”, versuri de Ion Mureșan, regia Mihai Măniuțiu, „Iarna” de Jan Fosse, regia M. Măniuțiu, „Efecte Colaterale” de Alex Popa, „Iubire de oameni” de D. Bogoslavski, „Tango, monsieur?” de Aldo Lo Castro, „Metoda” de Jordi Galcéran și, în avanpremieră, „Totul e relativ” de Alan Ayckbourn. Concomitent cu cele nouă spectacole, a fost prezentat un elegant album cu fotografii ale spectacolelor considerate cele mai reprezentative ale teatrului de-a lungul anilor, iar la finalul reprezentațiilor au fost prezentați unii actori mai noi și mai de demult ai teatrului, pe criterii deocamdată misterioase: Anca Bejenaru, Ion Haiduc, Ion Siminie, Crenguța Hariton, Mircea Teodorescu, Marian Tița, Costel Lăpușan, Claudiu Romilă, Sorin Cociș, Victoria Cociașu și Ion Dichiseanu.
     Ar fi multe de spus despre repertoriul teatrului, altfel destul de eteroclit și în marea lui majoritate alcătuit din piese de mâna a doua sau a treia. Aș întreba-o prietenește pe directoare, care are la bază studii de teatrologie și a fost ani buni secretar literar, unde sunt marile spectacole cu marile piese pe care le arată în elegantul album plin din păcate de atâtea inexactități. Unde sunt spectacolele care să le înlocuiască pe cele de pe vremuri, precum: „Avarul”, „Hamlet”, „Frații Karamazov”, „Henric al VI-lea”, „Ciocârlia”, „Antoniu și Cleopatra”, „Act venețian”, „Scaunele”, „Viziuni flamande”, „Richard al III-lea” etc. (citez la întâmplare)? Unde este piesa originală de actualitate care făcea deliciul publicului de altădată, „Sonet pentru o păpușă” de S. Fărcășan (unde se râdea copios la quiproquo-ul „ba pila, ba ranga”...), „Îngeri triști” de D. R. Popescu sau „Cuibul” de Tudor Popescu. Sigur se poate obiecta că toate spectacolele pomenite au fost realizate în decenii și că ar trebui să avem răbdare pentru realizările viitoare. Dar dintr-o experiență absolut personală, pot adeveri că directoarea teatrului se poartă cu o suficiență inadmisibilă cu autorii români contemporani, pe care dă impresia că nu-i agreează deloc.
     Tango, monsieur? de Aldo Lo Castro, în alte montări având titlul „Cealaltă femeie” sau „Criminal Tango”, este o comedioară de bulevard bine articulată, cu situații surpriză, având în centrul ei patru femei convocate la vila aceluiași domn, în aceeași zi și la aceeași oră. Trădate în dragoste, cele patru hotărăsc să se răzbune pe donjuanul necredincios. Scrisă cu iscusință, cu schimbări neobișnuite de situații, ea are de multe ori, prin felul cum se comportă personajele, aerul unei scrieri science fiction. Unii autori au preferat opt femei (Robert Thomas), alți numai una (Cocteau, Beckett, Lucia Verona), așa că ne mulțumim cu materialul autorului. Piesa are însă norocul întâlnirii „astrale” cu o regizoare harnică și cu har, care a făcut o distribuție extrem de potrivită, cu patru actrițe de mare talent și de un temperament ardent. Ele reușesc să redea cu umor patru tipuri comportamentale feminine, făcând credibilă această comedie ușor macabră. Andreea Măcelaru-Șofron, Daniela Minoiu, Luminița Erga și Raluca Gheorghiu umanizează cu talent personajele, conferindu-le calități dincolo de ceea ce se cheamă în mod curent cele care cad cu naivitate în această situație – gâște. Formează un cvartet unitar care ar putea juca foarte bine, pe orice mare scenă din lume, personaje care în fond nu sunt decât niște fantoșe, mânuite de autor după necesitățile conflictului.
      Poate s-a dorit ca persoana donjuanului din piesă să fie un alt tip de actor, care ar aduce cu reversul medaliei, adică standard, gen să zicem Amedeo Nazzari (din filmele de altădată) sau Ion Dichiseanu (din istoria nescrisă autohtonă). Adică fără relevanțe masculine deosebite, un ins banal care le-a atras pe naivele femei nu atât datorită farmecului personal, cât mai ales averii sale, deziderate cărora Mihai Marinescu le răspunde pe deplin, servind cu succes intriga piesei. Foarte buni, foarte exacți, la locul lor, servind la obiect mai toate chițibușurile piesei, sunt Filip Ristovski și Cristian Nicolae. Primul, actor încă tânăr dar cu o biografie fabuloasă, al doilea, necunoscut marelui public dar cu un site impresionant și cu îndeletniciri duble în cadrul Teatrului Nottara. Nu pot să închei cronica fără a aduce multe elogii scenografei Ioana Pashca pentru frumoasele rochii ale celor patru doamne și coregrafei Roxana Colceag, a cărei muncă iese vârtos în evidență pe toată desfășurarea spectacolului. Rar am mai văzut pe scenă atâta meticulozitate și fantezie în mișcarea actorilor (care bineînțeles se datorează și regizoarei) ca în acest spectacol pe care Ana Maria Colțeanu îl poate trece la răboj ca una din marile ei reușite artistice. Aniversarea s-a încheiat a doua zi, după spectacolul „Totul e relativ”, asupra căruia voi reveni curând.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.