Ajuns la a noua ediţie, pavilionul Art Safari ne dovedește că un proiect valoros și perseverenţa celor care l-au creat pot ajunge, cu timp și efort, să aibă anvergură naţională și să treacă de la o iniţiativă privată la recunoaștere instituţională. Premiera acestei ediţii este faptul că vizitatorii vor avea posibilitatea să treacă pragul celor cinci expoziţii ale unor artiști de excepţie din România, Spania, Israel și Germania timp de aproape trei luni, până la 7 august a.c. Urmând modelul deja consacrat la ediţiile precedente, expoziţia dedicată unui mare artist român este organizată sub genericul Pavilionul Muzeal.

Avem ocazia, de această dată, să facem o incursiune în universul creativ al unuia dintre primii maeștri ai picturii naţionale, deschizător de drumuri în ceea ce privește educaţia pentru artă, Theodor Aman.

Portretul unui artist

Intrând în prima din cele zece săli dedicate lui Aman, pășim într-un spaţiu care, datorită organizării și iluminării speciale, pare suspendat în afara timpului. Grupată în șase secţiuni care se închid ca un cerc perfect, expoziţia este un portret al artistului, dar și o cronică a modului de viaţă al societăţii noastre în intervalul de formare a statului român, începând cu perioada pașoptistă, trecând prin Unirea Principatelor, cucerirea independenţei și proclamarea Regatului României. Toate, evenimente cărora Aman le-a fost contemporan și care se regăsesc, în multiple forme, în lucrările sale.

„Scena mondenă sau stil de viaţă aristocratic românesc” ne introduce în saloanele lumii bune bucureștene din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, dar și în atelierul artistului, așa cum și l-a amenajat în casa pe care o cunoaștem și astăzi.

Adaptarea la spiritul vremii

Coloritul viu și minuţiozitatea detaliilor stau mărturie formării academiste a pictorului, dar lucrările din ultima parte a vieţii, scene din grădină, din parcuri ori de la Sinaia, atestă influenţa impresionistă și disponibilitatea artistului de a-și adapta modul de lucru la spiritul vremii. Portretele și naturile statice sunt deopotrivă imortalizări de persoane și obiecte, dar și ocazii de a strecura mesaje codificate și de a exersa soluţii tehnice diferite.

Ieșind din universul Capitalei, interesul lui Aman este trezit și de lumea satului, pe care ne-o prezintă într-un mod idilic, de frumuseţe pastorală, reflectând doar tangenţial greutăţile vieţii ţăranilor. În același mod, deși crescut la porţile Orientului, nu încetează să fie atras și de tematica inspirată de acesta, prezentă în expoziţie prin tablouri cu odalisce și interioare cu decoruri specifice.

Cercul se închide cu secţiunea „Scena și portretul istoric”, locul în care sentimentele patriotice ale artistului s-au manifestat atât prin omagiul adus înaintașilor (Mihai Viteazul), dar și prin redarea evenimentelor trăite, amintite anterior.