Dr. Mariana MINEA
luni, 15 decembrie 2014
Când
auzeam „TEDx”, până acum gândul mă ducea automat la videoclipul în care Sir Ken
Robinson vorbeşte unei săli pline despre nenumăratele moduri în care şcoala
poate să ucidă creativitatea. Şi spune povestea adevărată a fetiţei care nu era
atentă în clasă; părinţii au dus-o la medic, care la un moment dat a lăsat-o
singură în compania radioului, în cabinetul său cu un perete de sticlă. De la
radio se auzea muzică, iar medicul le-a spus adulţilor: „Priviţi, fetiţa
dumneavoastră nu este bolnavă. Este balerină“. A devenit cea mai importantă
coregrafă din Marea Britanie.
Clipurile
TEDx sunt printre cele mai viralizate, fidele sloganului lor „Idei care merită
împărtăşite“. Conferinţele americane TEDx, adică „Technology, Entertainment and
Design“ se desfăşoară din anul 1984, iar din 1990 au devenit un eveniment
anual, ce urmăreşte să inspire oameni, să-i aducă împreună şi să răspândească
veştile bune. Începând de luna aceasta, când voi auzi „TEDx“, mă voi gândi la
mai mult.
Pentru că la sfârşitul lunii noiembrie, am participat la cea de a
şasea ediţie a TEDx Bucharest, în calitate de parteneri media. 18 speakeri au
fost invitaţi să ne vorbească de pe scena Auditorium Pallady – 18 future spoilers, cum menţionează
programul evenimentului, adică oameni
care pot să previzioneze cum se vor desfăşura evenimentele în viitor. Un astfel
de future spoiler a fost Giordano
Bruno, ne-a explicat Ioana Cozmuţă, senior science and research engineer la
NASA, responsabil cu strategiile inovative în microgravitaţie, unde analizează
cum se modifică obiectele la nivel macroscopic şi microscopic în mediul cu
gravitaţie aproape zero. Ioana spune că nu putem vorbi de viitor fără să privim
în trecut, că suntem în era „împuternicirii“ individului şi că lumea noastră
are nevoie de inovaţie, dar şi de mai multă bunătate.
Pentru că la sfârşitul lunii noiembrie, am participat la cea de a
şasea ediţie a TEDx Bucharest, în calitate de parteneri media. 18 speakeri au
fost invitaţi să ne vorbească de pe scena Auditorium Pallady – 18 future spoilers, cum menţionează
programul evenimentului, adică oameni
care pot să previzioneze cum se vor desfăşura evenimentele în viitor. Un astfel
de future spoiler a fost Giordano
Bruno, ne-a explicat Ioana Cozmuţă, senior science and research engineer la
NASA, responsabil cu strategiile inovative în microgravitaţie, unde analizează
cum se modifică obiectele la nivel macroscopic şi microscopic în mediul cu
gravitaţie aproape zero. Ioana spune că nu putem vorbi de viitor fără să privim
în trecut, că suntem în era „împuternicirii“ individului şi că lumea noastră
are nevoie de inovaţie, dar şi de mai multă bunătate.
Povestea de dincolo de gene
Dacă
aveţi o înclinaţie spre cultura arabă, de exemplu, este probabil şi un ecou al
genelor pe care le purtaţi. Fiecare dintre noi suntem un amestec genetic, unul
atât de complex, încât noţiunile de dac şi de roman sunt pur teoretice, iar
apartenenţa la un grup este mai degrabă o noţiune de context şi de alegere, am
aflat de la Florin Stanciu, expert în genetică judiciară la Institutul Naţional
de Criminalistică şi autor de literatură SF. El a fost implicat în trei studii
privind structura genetică a populaţiei de pe Terra. Fiecare dintre noi poartă
însă şi o poveste, a spus el, parte a unei poveşti măreţe, a cărei singură
constantă este că evoluăm şi că la un moment dat vom lăsa locul altora – poate
mai puternici, poate mai bine adaptaţi – dar faţă de care avem o
responsabilitate.
Mă voi
mai gândi la scena roşie şi la pereţii care se împânzeau, în răstimpuri, de
constelaţii albe. Mă voi gândi la Jazzappella, pe care m-am bucurat să-i
urmăresc din rândul al doilea – locurile nu sunt fixe, iar organizatorii
încurajează schimbarea lor de la o sesiune la alta a programului, pentru
networking –, şi astfel să văd bucuria cu care au interpretat piese din
repertoriul Queen şi „Prime time blues“, a cappella. Mă voi gândi la oamenii de
toate vârstele, majoritatea tineri, care umpleau în pauze holul mirosind a
cafea şi care m-au făcut să devin mai tolerantă cu expresia-care-strepezeşte-dinţii
„oameni frumoşi“.
„Binecuvântaţi
sunt cei ce râd de ei înşişi, pentru că vor râde mereu“, a citat Theodor
Paleologu din Biblie, la finalul prezentării sale despre efectele patologice
ale puterii. Toţi cei care dobândesc putere – fie că vin din politică, din
mediul academic, din mass-media ori din biserică – tind să piardă contactul cu
realitatea; cu cât au mai multă putere, cu atât zidul din jurul lor se înalţă
mai mult. În plus, puterea acţionează asupra creierului similar cocainei, cauzând
o permanentă exaltare artificială, a spus cel care s-a intitulat „fals
politician“. Iar unul dintre cele mai importante antidoturi pentru patologiile
puterii este umorul – te distanţezi de tine prin umor, a spus Theodor
Paleologu.
Mă voi gândi şi la momentul în care pe
ecranul din spatele colegului Vlad Mixich, speaker prins şi el în bulina roşie
de pe scenă, a apărut o imagine dintr-un film cu Vlad Dracula, instrument
strategic pentru a estompa emoţiile vorbitului în public. Vlad a vorbit despre
comunicarea pe probleme de sănătate şi despre obiceiul populaţiei de a căuta
informaţii medicale pe internet. Corelate cu o scădere a încrederii în medici,
acestea pot avea efecte nocive pentru sănătate.
Electricitate din lămâi şi banane
Cunoaşteţi
acele iluzii optice în care două figuri geometrice par să aibă dimensiuni
diferite prin simpla alăturare cu alte desene? Ei bine, şi noi le ştim. Atât de
bine, încât la invitaţia lui Marcus Orlovsky de a identifica obiectul mai mare
din imagine, sala a rămas mută. „De ce nu spuneţi nimic?“ „They are equal!“
(„Pentru că sunt egale!“), am strigat cu toţii, probabil ca elevii pe care îi
coordonează Marcus la şcoala londoneză. Numai că desenele nu erau deloc egale,
după cum am văzut imediat. Prezentarea lui s-a referit la ideile preconcepute,
la modul în care, dacă vrem să schimbăm lumea, trebuie să schimbăm modul în
care abordăm educaţia, pentru ca abilităţile fiecăruia dintre noi să iasă la
suprafaţă. „Nu ar fi cool ca fiecare
şcoală să ţină un TEDx pentru copii în fiecare zi?“, s-a întrebat el.
Văzându-l, nu ai fi zis că în urmă cu opt săptămâni a suferit un accident
vascular cerebral din care se recuperase intens, dincolo de sfatul medicilor,
care îi repetau să se relaxeze. „OK, este bine să te relaxezi, dar să fie o
relaxare pozitivă, în care cauţi informaţia care îţi este de folos.“ Medicii
prea sunt închişi în „silozuri“, fiecare pe domeniul său, a mai spus el, din
experienţa proprie, şi nu îşi găsesc timpul de a cunoaşte pacientul.
Despre
educaţia „altfel“ a vorbit şi Ştefania Drugă. La 24 de ani şi-a spus că încă
mai are timp să facă greşeli, aşa că a demisionat de la un job de vis, la
Google, şi a plecat în Cambodgia pentru a preda copiilor de toate vârstele.
Voia să simtă că ceea ce face contează. În 2012 a fost acceptată la NASA în
programul Singularity
University, care încerca „să rezolve
problemele omenirii“. Apoi, programele s-au extins. Ştefania a fondat
HacKIDemia şi Afrimakers, programe prin care încearcă să facă ştiinţa cât mai
accesibilă copiilor – au transformat camere web în microscoape, au extras
electricitate din lămâi şi din banane, fete de 6–7 ani şi-au creat propriile
jucării cu aparate de sudură, copiii din Nigeria au creat un transformator
pentru a rezolva căderile de tensiune. Totul – în joacă, având imaginaţia drept
limită.
Wi-fi pe laviţă
Articolul continuă după recomandări
Tot
dintr-o aventură s-a născut şi centrul educaţional ecologic destinat copiilor
romi din Boldeşti-Scăeni, Prahova. A fost construit de echipa PRISPA, adică
studenţii care au participat şi au câştigat locul al doilea la eficienţă
energetică, la competiţia Solar Decathlon
Europe 2012, cel mai titrat concurs internaţional de case solare. Coordonatorul,
arhitectul Adrian Pop, ne-a vorbit despre casa sustenabilă a viitorului, dar şi
despre transformarea comunităţilor „cu probleme“ în oportunităţi. Casa
bazată doar pe energie solară va fi gata înainte de Crăciun, după care copiii
romi vor fi implicaţi în realizarea decoraţiunilor interioare, prin ateliere
de olărit şi de pictat farfurii. Pentru ei, locul poate să devină un after school, unul mai bun decât locuinţa
pe care o împart cu alţi 4–11 fraţi.
Europe 2012, cel mai titrat concurs internaţional de case solare. Coordonatorul,
arhitectul Adrian Pop, ne-a vorbit despre casa sustenabilă a viitorului, dar şi
despre transformarea comunităţilor „cu probleme“ în oportunităţi. Casa
bazată doar pe energie solară va fi gata înainte de Crăciun, după care copiii
romi vor fi implicaţi în realizarea decoraţiunilor interioare, prin ateliere
de olărit şi de pictat farfurii. Pentru ei, locul poate să devină un after school, unul mai bun decât locuinţa
pe care o împart cu alţi 4–11 fraţi.Cum ar
arăta România fără păduri, cu oraşe medievale şi cu un Maramureş îngropate în
ciment a fost exerciţiul de imaginaţie pe care ni l-a propus Charley Ottley,
adică producătorul şi prezentatorul documentarului britanic „Wild Carpathia“.
El îşi imaginează un viitor în care satele româneşti sunt autosuficiente şi
prosperă prin autogestionare: comunităţile îşi produc singure electricitatea
folosind resurse alternative şi păstrează banii obţinuţi din turism. Turiştii
străini vor avea wi-fi pe laviţă şi plasmă sub ştergare. În felul acesta,
confortul poate merge mână în mână cu păstrarea tradiţiei şi a mediului
înconjurător, adică atuurile României. Pentru asta, e nevoie să dispară
corupţia, mass-media să devină transparentă, curricula şcolară să includă cel
puţin o oră săptămânal de educaţie pentru protecţia mediului, şi, nu în ultimul
rând, trebuie ca voinţa să plece de la cetăţeni, pentru convingerea
politicienilor.
Şosetele din lână de alpaca
În
aceeaşi linie, a viitorului care aparţine iniţiativelor cetăţeneşti, Rick
Falkvinge, informatician, a vorbit despre revoluţia internetului. În 1995,
tocilarii au prezis că internetul va face revoluţie şi lumea a râs de ei. În
2011, puteai să cumperi dolari, şosete din lână de alpaca şi marijuana cu
monede virtuale, bitcoins. Acum pot
cumpăra cu bitcoins „orice, de oriunde, dar nu de la oricine“. Tranzacţiile
sunt atât de simple, încât folosirea bitcoins poate fi pentru sistemul bancar
ce a fost e-mailul pentru serviciile poştale. De fapt, tehnologiile de care
dispunem azi te fac să te întrebi de ce mai avem nevoie de guvernare, şi acesta
nu e un îndemn la anarhie, a spus Falkvinge, care în 2012 a fost inclus de
revista „Time“ pe lista celor 100 cei mai influenţi oameni din lume, iar de
„The Guardian“, în top 20 al luptătorilor pentru libertatea internetului. Şi,
să nu uităm, the geeks folosesc
tehnologiile în viaţa de zi cu zi, aşa că, mai vorbim peste vreo 40 de ani.
Mă voi gândi şi la altele. Antidot contra
uitării, prezentările TEDx sunt urcate pe internet, democratic, pentru toată
lumea.
