Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  LIFESTYLE  »  Cultură

Veritabil tratat de farmacie clinică

Recent, a apărut volumul al doilea al cărţii Farmacologie clinică,  sub redacţia dnei prof. dr. farm. Aurelia Nicoleta Cristea. Argumente solide în favoarea studierii acestui veritabil tratat, în recenzia semnată de dl prof. dr. Ostin C. Mungiu.

 

            În urmă cu trei ani, am fost invitat de conducerea Asociaţiei Europene de Farmacologie Clinică să ţin două prelegeri în cadrul unui curs de vară care s-a desfăşurat la Alexandroupolis, în Grecia. Mi-am intitulat una dintre prelegeri: „Relaţia dintre farmacologia clinică şi farmacia clinică“. Considerând că această relaţie nu poate fi decât benefică, am prezentat un slide final, în care era o imagine cu un arc de triumf, având pe fiecare dintre pilonii de susţinere numele uneia dintre specialităţile menţionate. Discuţiile foarte animate care au urmat au arătat că, deşi ambele specialităţi sunt foarte importante, clinicienii le privesc cu rezervă în multe ţări din est, deoarece au impresia unei ingerinţe nedorite pe teritoriul care, cred ei, le aparţine în totalitate, teritoriu concretizat în expresia „e pacientul meu“.
           În acest climat de uşoară suspiciune ce caracterizează relaţia medic–farmacist, apariţia volumului al doilea al cărţii FARMACIE CLINICĂ, sub redacţia dnei prof. dr. farm. Aurelia Nicoleta Cristea, aduce numeroase clarificări în privinţa posibilului aport al farmacistului la actul medical.
          Apărut la şase ani după primul volum, acest tom se constituie într-un veritabil tratat atât prin numărul de pagini (peste o mie) şi de autori (17), cât şi prin informa­ţiile exhaustive pe care le conţine. Deşi autoarea afirmă că „este scris special pentru farmaciştii de spital“, ca medic, după ce am par­curs volumul, pot afirma că este de reală utilitate şi pentru colegii mei.
          Având în minte dezideratul de a realiza un îndrumar concret asupra activităţilor de farmacie clinică, autoarea a depăşit elegant acest obiectiv, incluzând informaţii teoretice actuale referitoare la farmacogenetică şi farmacogeno­mică, receptorologie, crono­far­maco­­cinetică şi cronotoxicologie, precum şi de farmacoeconomie.
            Dacă în primul capitol autorii se ocupă de asistenţa de farmacie clinică în spital (incluzând comunicarea cu medicul, instruirea rezidenţilor, participarea la studiile clinice ş.a.), capitolul al doilea tratează pe larg personalizarea terapiei în raport cu variabilitatea farmacologică genetică şi non-genetică, inter- şi intraindividuală.
       Plecând de la conceptul modern al „terapiei croite pentru pacient“, autoarea argumentează într-un mod original şi convingător rolul farmacistului de consilier al medicului în optimizarea farmacoterapiei. Optimizarea terapiei pe criteriul farmacocinetic, practicată de mai mult timp în ţările dezvoltate, este adusă în atenţia farmaciştilor din ţara noastră, cărora li se explică amănunţit şi metodologia de lucru.
            Cele aproape 250 de pagini dedicate acestui aspect denotă preocuparea autoarei de a transmite cele mai noi cunoştinţe asupra tipurilor de variabilitate de diferite cauze (vârstă, sex, rasă, stare fiziologică sau patologică, alimentaţie, bioritm sau polimorfism genetic), toate acestea conducând la concluzia că intrăm într-o eră nouă, aceea a farmacogenomicii.
            Farmacistul de clinică primeşte, în concepţia autorului-coordonator al volumului, responsabilităţi sporite în privinţa supravegherii terapeutice. După cum reiese din capitolele şase şi nouă (Aurelia Nicoleta Cristea, Simona Negreş, Mircea Pavelescu), farmacistul clinician ar trebui să cunoască foarte bine aspectele legate de farmacoepidemiologie şi farmacovigilenţă şi să discearnă între patologia medicamentoasă şi patologia iatrogenă. Am fost plăcut impresionat să observ că, la un deceniu de când am publicat (în colaborare) prima monografie de farmacoepidemiologie din România (Editura Polirom, Iaşi, 2002), cineva readuce în atenţie acest domeniu important.
       Într-o ţară în care raportările de farmacovigilenţă cad mai ales în seama producătorilor de medica­mente, stimularea farmaciştilor în a recunoaşte şi a raporta efecte adverse nu poate fi decât benefică. Să nu uităm că, de multe ori, pacienţii evită medicul şi se adresează direct farmacistului. Deoarece multe medicamente se eliberează fără prescripţie, apare imperios necesar ca farmaciştii să-şi însuşească cunoştinţele prezentate în capitolele sus-menţionate, pentru a recunoaşte efectele adverse, a le raporta şi a consilia în mod adecvat pacientul.
         Indubitabil, farmacistul de clinică poate juca un rol util în echipa medicală dacă îşi însuşeşte cunoştinţele prezentate într-un capitol special din carte, care tratează „Farmacoprofilaxia cu antibiotice şi analge­zice în actul chirurgical“ (Elena Truţă, Simona Firulescu, Aurelia Nicoleta Cristea). Ca specialist în algeziologie, am remarcat prezenţa unor informaţii de actua­litate referitoare la mecanismele hipersensibi­lităţii dureroase ale hiperalgeziei şi alodiniei.
         Un capitol inedit al cărţii se ocupă de „Rezolvarea problemelor de terapie medicamentoasă ale pacientului, pe baza dosarului pacientului privind istoricul medicaţiei prescrise şi automedicaţiei“ (Adelina Mezdrea, Guillermina Font Perez, Jordi Manes Vinuesa). După ce am văzut capitolul (redactat de autori care lucrează în Spania), capitol care prezintă o activitate specifică de farmacie clinică în ţările foarte dezvoltate, am dedus că la noi această activitate este... „sublimă, dar lipseşte cu desăvârşire“. Fiind abia la început de mileniu, nu ne rămâne decât să sperăm că o astfel de metodologie se va implementa, cândva, şi în România.
        Bogăţia de informaţii se revarsă asupra cititorului şi din alte capitole interesante, cum ar fi „Metodologia de fenotipare şi genotipare“, „Individualizarea poso­logiei în pediatrie“, „Interpretarea analizelor de laborator clinic“ sau „Efectul placebo şi nocebo: consecinţele terapeutice şi etice“.
            De o importanţă practică indiscutabilă este şi tema care tratează aspectele de farmaco­economie (Aurelia Nicoleta Cristea). Sunt trecute în revistă, cu com­petenţă şi minuţiozitate, com­po­nentele analizelor economice, vizând evaluarea costurilor îngri­jirilor medicale, analiza rezultatelor acestora şi evaluarea lor prin metodele farmacoeconomiei. Ase­menea evaluări farmacoeconomice ale terapiei medicamentoase, dar şi ale serviciilor de farmacie clinică permit un bun management al riscului atât la nivelul spitalului, cât şi în domeniul industriei farmaceutice.
            De un real folos pentru farmaciştii din spital se dovedesc a fi calculele farmaceutice, aşa cum sunt prezentate de Ema Creţu şi Andreia Stănescu.
            Cele 14 anexe subliniază utilitatea, mai ales prac­ti­că, a acestei lucrări prin numeroasele tabele în care sunt prezentaţi parametrii biologici, valori de referinţă pen­tru testele de laborator, concentraţii sanguine letale, reguli de conservare a medica­mentelor, precum şi formularistica necesară farmacistului în activitatea sa.
            Datorită faptului că cele 12 mari capitole au autori diferiţi, o anume heterogenitate stilistică este inevitabilă, fără a fi discordantă. Evident, tendinţa de omogenizare conceptuală a autoarei-coordonator se remarcă şi prin prezenţa sa alături de alţi autori în mai multe dintre capitolele cărţii. De altfel, dna prof. dr. farm. Aurelia Nicoleta Cristea are o bogată experienţă editorială, dovedită anterior şi prin publicarea unui remarcabil „Tratat de farmacologie“ (Editura Medicală, Bucureşti, 2005), carte esenţială de învăţătură pentru rezidenţii de farmacie.
         Revenind la volumele de farmacie clinică, perso­nal, consider că ele nu puteau fi scrise decât sub coor­do­narea unui farmacolog cu experienţă. Aminteam, într-un alt articol publicat tot în „Viaţa medicală“, că farmacologia este o disciplină care se poate învăţa în trei lecţii, doar că... fiecare lecţie durează zece ani!
            Prin capacitatea de sinteză, utilitatea şi bogăţia de date prezentate în acest al doilea volum de Farmacie clinică, dna prof. dr. farm. Aurelia Nicoleta Cristea dovedeşte că şi-a însuşit cu prisosinţă cunoştinţele necesare profesiei, precum şi harul de a le împărtăşi, cu generozitate, celor mai tineri. De aceea, consider că aceste volume nu pot lipsi din biblioteca niciunui specialist care lucrează în domeniul medicamentului.
 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.